INCORPORAREA: Elemente de context cultural, II

Oniromanţia
Experienţa extatică (extazul)
Acţiunile dramatice

1. Oniromanţia

1.1. Definiţii
1.1.1. Oniromanţia include oniroscopia şi onirocritica
1.1.2. Oniroscopia înseamnă studierea semnelor onirice
1.1.3. Onirocritica înseamnă interpretarea semnelor onirice

1.2. Istoric
1.2.1. Mesopotamienii au transformat-o în ştiinţă (vezi Cartea asiriană a visurilor, sec. al VII-lea a.Chr.)
1.2.2. de la egiptenii ne-au parvenit două documente de specialitate pe papirus (sec. al XIII-lea a.Chr. şi sec. al II-lea p.Chr.)
1.2.3. Grecii au contribuit cu mai multe volume în această privinţă, dintre care cele mai reprezentative sunt: Oneirocritica lucrarea în cinci volume a lui Artemidorus Daldianus (sec. al II-lea p.Chr.), Despre Somn scrisă de Filo Alexandrinul (sec. al II-lea a.Chr.), Comentariu asupra visului lui Scripio lucrarea lui Macrobius din sec al IV-lea p.Chr.

1.3. Visare şi somn la evreii antici
1.3.1. Somnul este rezultatul intervenţiei divine (Iov 11.18-20; Ps. 3.5 [6]; 4.8 [9]; Ps. 127.2)
1.3.2. Visarea este mijloc revelator (Deut. 13.2-5; Ioel 3.1), motiv pentru care a instigat la contrafacere (23.25-32; 27.9; 29.8)
1.3.3. Somnul este o stare pseudo-thanatică (Ier. 51.39, 57; Ps. 13.3[4])
1.3.4. Somnul este domeniul maximei comunicabilităţi cu Divinitatea
1.3.5. Se folosesc termenii: tenumâ = „amorţeală, aţipire, toropeală”, şenâ = „somn”, tardemâ = „somn profund” (Thomson 1955, 423-7).

1.4. Terminologie biblică
1.4.1. siper înseamnă „a relata un vis, a povesti”
1.4.2. patar înseamnă „a interpreta”; pitron înseamnă „interpretare”
1.4.3. halom apare de 92 ori în VT (termen ebraic)
1.4.4. hazon apare de 55 ori în VT (împrumut aramaic)

1.5. Distincţia vis-vedenie
1.6.1. termeni-pereche (Iov 7.14; 20.8; Ioel 2.28; Dan. 4.5, 9, 10, 13; 7.1)
1.6.2. vedenia are loc noaptea (Gen. 46.2; Iov 33.15; Is. 29.7; Dan. 2.19; 9.21; Mica 3.6)
1.6.3. unele vedenii ale lui Balaam se desfăşoară în cursul extazului, urmând unor ritualuri care presupune sacrificii animalice (Num. 23.1-6, 14-17; 23.28-30)
1.6.4. vedeniile de noapte ale lui Daniel sunt simbolice (Dan. 7, 8, 10)
1.6.5. Profeţii scriitori preferă termenul „vedenie”

1.6. Tipologia visului
1.6.1. Visul ca expresie a frământării emoţionale (Is. 29.8; Ec. 5.3, 7; Ier. 29.8)
1.6.2. Visul-mesaj: epifanic; are loc în spaţii sacre; mesajul este transparent (1Sam. 4.4-15; 2Sam. 7:4; 1Regi 3)
1.6.3. Visul-simbol: se arată zei, demoni, oameni în viaţă sau defuncţi, animale, planete; mesajul are nevoie de interpretare (Gen. 37.5-10; 40-41; Dan. 2.14-45; 4; 7; 8)

1.7. Ritualul de incubaţie
1.7.1. Definiţie: inducerea somnului în spaţii cultice cu scopul obţinerii unor informaţii sau favoruri de la zei.
1.7.2. Există relatări în cultura greacă, mesopotamiană, hitită şi egipteană
1.7.3. somnul lui Iacov (Gen. 28.10-22), Samuel (1Sam. 3) şi Iona (1.5b) nu se potrivesc descrierii
1.7.4. somnul lui Balaam (Num. 22.8-13, 19-21) şi referinţa lui Is. 65.3-5 se apropie mai mult de descrierea ritualului de incubaţie

2. Experienţa extatică
2.1. Definiţii
2.1.1. „o zguduire afectivă provocată de prezenţa terifiantă a lui Dumnezeu şi de gravitatea misiunii asumate de profet” (Eliade 1991, I: 339).
2.1.2. invadarea umanului de către divin se manifestă prin pierderea controlului de sine şi depersonalizare, conducând la glosolalie, halucinaţii şi alte fenomene psihice întâlnite şi în dezechilibrele mentale (Knight 1947, 39).
2.1.3. Posedarea este credinţa că o persoană este locuită de o altă persoană, fie ea şi supranaturală. Fenomenul poate apărea la indivizi sau la grupuri, cu sau fără intermedierea unui medium, spontan sau indus prin substanţe halucinogene, muzică, percuţie.
2.1.4. Transa vizionară este o experienţă mai degrabă pasivă, intimă. De regulă conţinutul ei este memorabil, mai ales dacă i se acordă valoare religioasă şi primeşte valoare socială în momentul în care este comunicată, împărtăşită comunităţii (Parker 1978, 272-3)
2.1.5. Ambiguitatea funcţională dintre „profet” şi „nebun” (1Sam. 19.24; 21.13; 2Regi 9.11)
2.1.6. Ambiguitatea comportamentală dintre alcoolism şi extaz (1Sam. 1.12-18; Is. 28.1-13; Ier. 23.9). vezi şi interzicerea alcoolului pentru preoţi (Lev. 10.8-11)

2.2. Inducerea extazei
2.2.1. Prin muzică (1Sam. 10.10-12; 2Regi 3.10-19)
2.2.2. Prin vedere inspirată (Num. 24.2)
2.2.3. Extaza ca prezenţă a Duhului este descrisă prin diverse formule: „Duhul Domnului s-a aşezat/a fost/a venit peste el” (Num. 11.26; Jud. 3.10; 11.29; 1Sam. 11.6), „Duhul Domnului a dat buzna peste el” (Jud. 14.6, 19; 15.14), „mâna Domnului a fost peste el” (2Regi 3.15; Ez. 37.1), sau „Duhul Domnului a căzut peste el” (Ez. 11.5). Spre deosebire de alte tradiţii literare, Vechiul Testament atribuie tulburarea mentală a profetului ca derivând de la Duhul Domnului (1Sam. 10.6, 10; 19.20, 23; 1Regi 22.21-3).

2.3. Rezultatele extazului
2.3.1. manifestări violente (1Sam 11.6-7; Jud. 9.23)
2.3.2. vederea supranaturală (1Regi 22.19-23; Amos 9.1; Is. 6.1; Ez. 8-11)
2.3.3. inspiraţia profetică (Is. 8.11; Ez. 3.22)

3. Acţiunile dramatice
3.1. Definiţie
3.1.1. Acţiunile convenţionale: clipitul ochilor, bătutul palmelor, sfâşierea hainelor, tuşitul (Rut 3.9; 1Sam. 11.4.8)
3.1.2. Acţiunile cultice: procesiunea, dansul, ritualul, sacrificiul (Jud. 21; Ps. 24, 68, 118, 132)
3.1.3. Acţiunile dramatice: acţiuni simbolice însoţite de oracole, performate o singură dată la solicitarea expresă a lui Dumnezeu

3.2. Terminologie
3.2.1. Vechiul Testament foloseşte trei termeni pentru identificarea gesturilor simbolice: ‘ot, mofet şi maşal.
3.2.2. Semnul poate defini un sigiliu, un monument, sau o dovadă
3.2.3. când este oferit ca imagine/ilustraţie a unui eveniment viitor atunci se poate vorbi de acţiuni dramatice

3.3. Acţiunile dramatice în profetismul clasic
3.3.1. Funcţiunea actului dramatic: material dramatic → acţiune dramatică → realitate simbolizată
3.3.2. Materialul dramatic: hainele profetului (2Regi 2.13; Is. 20.1-6; Ier. 13.1-11)
3.3.3. Materialul dramatic: familia profetului (Osea 1.2; 2.2-23; 3.1-5; Ez. 24.15-27)
3.3.4. Materialul dramatic: starea de sănătate şi modul de viaţă al profetului (Ez. 3.24-27; 24.24-27; 33.21-22; cap. 4; cap. 5; 6.11-14; 12.1-16; 21.6-7, 12)
3.3.5. Materialul dramatic: obiecte comune (1Regi 18.30-38; 2Regi 13.15-17; Ier. 18.1-12; 19.1-13; 25.15-29; 27.1-22; 32.1-15; 43.8-13; Ez. 24.1; 21.18-22; Zah. 6.14; 11.4-17)
3.3.6. Simbolistica numelor: Sarai/Sara, Avram/Avraam, Iacov/Israel, copiii lui Isaia, copiii lui Osea

Bibliografie:

Eliade, Mircea
1991. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Vol. 1: De la epoca de piatră la Misterele de la Eleusis. Ediţia a II-a. Traducere de Cezar Baltag. Bucureşti: Ştiinţifică.

Knight, Harold
1947. The Hebrew Prophetic Consciousness. London: Lutterworth.

Parker, Simon B.
1978. Possession Trance and Prophecy in Pre-exilic Israel. Vetus Testamentum. 28: 271-85.

Stacey, W.D.
1990. Prophetic Drama in the Old Testament. London: Epworth.

Thomson, James G.S.S.
1955. Sleep: An Aspect of Jewish Anthropology. VT V: 421-33.

Anunțuri

Comentarii închise la INCORPORAREA: Elemente de context cultural, II

Din categoria Curs online SVT3

Comentariile nu sunt permise.