Versiunea Dumitru Cornilescu şi avatarurile sale

biblii.jpg

Istoria Versiunii Dumitru Cornilescu (VDC) este departe de a fi fost scrisă deja. Chiar şi după o îndelungată viaţă, VDC continuă să impresioneze prin fluenţă şi eleganţa stilului şi să-şi implinească menirea de ucenicizare a unor generaţii de creştini evanghelici care au crescut cu ea la căpătâi. Aici ne vom limita să survolăm ediţiile cunoscute care au izvorât din lucrarea lui Cornilescu, iniţial tipărită integral în 1923. Ediţiile identificate au putut fi sortate pe cinci categorii: (1) retipăriri, (2) ediţii suplimentate cu materiale auxiliare, (3) ediţii revizuite şi fără materiale auxiliare, (4) ediţii revizuite şi cu materiale auxiliare, (5) traduceri noi. Am ales să includem şi secţiunea a cincea deoarece chiar şi într-o traducere nouă, aroma VDC este prezentă mai mult sau mai puţin, în măsura în care traducătorul / traducătorii au reuşit să ţină sub control influenţa, uneori inconştientă, a VDC. Într-un articol viitor vom încerca să comparăm aceste versiuni noi care au îndrăznit să producă un text alternativ celui cornilescian. Din păcate, cel puţin deocamdată, există prea puţine versiuni integrale ale Bibliei.

Cum arăta Biblia VDC?

Bunicul meu şi-a achiziţionat Biblia pe când era membru al adunării Oastei Domnului într-un sat de pe valea Hârtibaciului. Pe pagina-titlu a volumului bunicul scrisese „Cumpărată în 19[35 de către] Miron Tatu”. În dreptul textului reconstruit pagina-titlu este ruptă pe o o suprafaţă de 1 cm pătrat. Pe mijlocul paginii se odihneşte ştampila rotundă cu înscrisul „Oastea Domnului – Sibiu”. Reconstituirea datei a fost posibilă pe baza înscrisului de la finalul Bibliei, unde o altă mână, nu a bunicii mele care era analfabetă, spune în creion şi în grafie stângace: „Această Carte Sfântă este cumpărată în Anul 1935 de către Tatu Miron Răp. În 16 Ianuarie 1950 – în etate de 54 ani”. Pe pagina albă dinaintea începerii Noului Testament se află un mesaj scris de bunicul: „Dragi Fraţi şi iubiţi şi Surori Iubite şi toţi Pretini şi pretine vă rog să vă bucuraţi foarte mult cînd veţi fi auziţi că am încetat din veaţă pentru ce pentru dureria mia cia cu foc şi cu arsuri forte mari cari miau fost rînduite mie din micile negrijuri cari nu mă costa nimic făr trecia puţin din timpul vieţi alui să fie. La xxx acum şi în veşnicie prin Hristos Isus Amin Fr. Miron. 3/I.1950.” (Bunicul a murit de tuberculoză şi, probabil, a scris mesajul acesta înainte să-şi dea duhul.) O altă mână completa: „Răposat în 15 Januarie la ora 6 dimineaţa Anul 1950. Fie domnu bine cuvântat de acum şi până în veac Amin.” O a treia mână completa în josul pagini cu litere de o şchioapă subliniate: „Tatu Miron Născut în Anul 1896 Răp în Anul 1950 I ora 6.” Altcineva adăugase în text „15-I-” în dreptul anului 1896 şi „16.I.” în dreptul anului 1950. Ultima filă a Apocalipsei nu a mai supravieţuit şi jumătatea superioară a p. 33 este pierdută. Pe alocuri sunt sublinieri şi note scurte în creion şi semne pe margini în creion negru şi în creioane colorate.

Lucrarea poartă titlul Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament – cu trimeteri, a fost publicată de Societatea biblică pentru răspândirea Bibliei în Anglia şi străinătate, B-dul Take Ionescu, [34] şi a fost tipărită de tipografia CA[RTEA] DE AUR, Bucureşti – Str. Smîrdan No. 4. Pe pagina-titlu verso scrie central pe două rânduri: „Biblia română. Traducere nouă”. Urmează cuprinsul, pe o pagină cuprinsul Vechiului Testament, pe verso – cuprinsul Noului Testament, cu numărul de capitole al fiecărei cărţi biblice şi cu trimitere la numărul paginii. Nu conţine apocrife.

Textul, dispus pe două coloane, este fragmentat pe versete şi paragrafe. Fiecare verset începe cu un rând nou. Fiecare paragraf poartă un titlu scris cu italice. Versetele au trimiteri scrise la sfârşitul fiecărui verset cu caractere mai mici şi abreviate. Ocazional, la subsolul paginii apar menţionate clarificări cu privire la sensul unor cuvinte ebraice, sau sensuri alternative. Textele poetice, atât cele din cărţile poetice (Iov, Psalmi, Eclesiastul, Cântarea cântărilor, Plângerile lui Ieremia), cât şi poemele integrate în textele narative apar scrise pe linii poetice; fiecare linie începe cu un rând nou (vezi Geneza 4:23-24; 9:26-27; 25:23; 27:27-29, 39-40; 49:2-27; Exod 15:1b-19, 21b; Num 21:14b-15, 17b-18, 27-30; 23:7-10, 18b-24; 24:3b-9, 15b-19, 20b-24; Deut 32-33; Ios 10:12b-13; Jud 5:2-31; 1 Sam 2:1b-10; 2 Sam 1:19-27; 22:2-51; 23:1-7; 2 Regi 19:21b-34; Is 38:3-20). În NT nu se face deosebire între poezie şi proză. Psalmii posedă titlurile din tradiţia masoretică cu caractere cursive şi fără a fi numerotate. Cei 150 de Psalmi sunt numerotaţi după aceeaşi tradiţie.

La final sunt adăugate patru hărţi, toate purtând următoare inscripţie „edată prin D.I.C.W. Wilson, K.C.B.F.R.S. Capt. Conder R.E. şi Reverend p. W. Wright D.D. pentru Societatea biblică pentru Britania şi străinătate”. Dimensiunie sunt date în mile romane şi în mile engleze. Prima hartă reprezintă Orientul Apropiat în Antichitate şi poartă titlul „Hartă în scopul explicării ISTORIEI TESTAMENTULUI VECHIU dimpreună cu ŢERILE CAPTIVITĂŢII (ROBIEI)”. A doua hartă se limitează doar la Canaan: „CANAAN DUPĂ ÎMPĂRŢEALA ÎN DOUESPREZECE SEMINŢII compus mai cu samă după cercările fondului pentru explorarea Palestinei.” Următoarele două hărţi privesc perioada NT. Prima este intitulată „PĂMỆNTUL SFÂNT DIN TIMPURILE MÂNTUITORULUI NOSTRU compus mai cu seamă după cercările fondului pentru explorarea Palestinei”. A doua poartă titlul „Hartă pentru explicarea ISTORIEI ŞI EPISTOLELOR APOSTOLILOR”. Această ultimă hartă posedă distanţele în mile engleze şi în „mile geografice sau navale”.

Cu excepţia hărţilor, care au suferit transformări pe parcursul numeroaselor ediţii cunoscute de VDC, toate celelalte caracteristici descrise anterior au fost conservate. Aceasta este VDC. Alterările care au apărut vor fi evidenţiate acolo unde este cazul.

(1) Retipăriri ale VDC
Înainte de 1989, întrucât tipărirea şi distribuirea de Biblii reprezenta o ilegalitate în statul comunist, activitatea de acest tip se desfăşura în subteran. Ca marfă de contrabandă, Bibliile erau tipărite în locaţii ţinute secret din afara României, erau trecute frontiera în secret şi erau distribuite prin reţele de credincioşi, care includeau pastori şi laici. Nu de puţine ori, reţelele erau deconspirate, casele membrilor din reţele erau vandalizate, Bibliile confiscate, iar participanţii întemniţaţi. Este interesant de notat că încă nu există o istorie a eroismului acelor zile, iar generaţia respectivă este aproape să treacă.

După 1989, au existat mai multe edituri care au retipărit VDC. În România se cunoaşte contribuţia mai semnificativă a cinci dintre ele. Societăţii Biblice Britanice (fosta British and Foreign Bible Society, www.biblesociety.org.uk ) şi Societăţii Biblice Internaţionale (International Bible Society) i s-au adăugat Liga Bibliei (fondată în 1993), care publică şi pentru Organizaţia Ghedeon (www.gideons.org), Societatea Biblică Interconfesională din România (S.B.I.R. – fondată în 1992) şi Societatea Biblică din România. În Republica Moldova, acelaşi lucru îl făcea Societatea Biblică Interconfesională din R. Moldova (I.B.S. – fondată în 1991, www.ibs.md). Formatul variază de la ediţia de buzunare, la ediţia în format A4 sau chiar în format Braille (pentru nevăzători). Şi alte fundaţii au ca scop declarat publicarea şi distribuţia de Biblii în comunităţile româneşti din ţară şi diaspora (vezi ghidul organizaţiilor creştine din România – http://www.oci.ro/Downloads/GhidulOrganizatiilor2006W.pdf )

(2) Ediţii ale VDC suplimentate cu materiale auxiliare
Curajul de a tipări VDC cu materiale ajutătoare l-a avut Daniel Brînzei din Chicago, care a propus o ediţie de studiu a Bibliei româneşti, intitulată simplu Biblia cu explicaţii, deşi a declinat cu modestie această pretenţie zicând „lucrarea aceasta este doar primul pas înspre alcătuirea unei Biblii de studiu care să satisfacă deopotrivă şi nevoia cititorului începător şi dorinţele cercetătorului mai avansat” (vezi Prefaţa). Astfel au fost adăugate note introductive pentru fiecare carte biblică, cele pentru cărţile VT au fost plasate înainte de Geneza, iar cele pentru cărţile NT au fost plasate înainte de Evanghelia după Matei. După Apocalipsa urmează un set de materiale ajutătoare care includ o listă de ediţii ale Bibliei până la VDC, un articol asupra apariţiei NT ca document unitar, diverse hărţi, diagrame şi tabele. La final se află o concordanţă biblică extrem de utilă pentru referinţa încrucişată pe textul cornilescian.

După 1989 au apărut şi alte încercări similare dar ele s-au complicat cu intenţiile editorilor de a corecta, cel puţin ortografic şi ortoepic, textul cornilescian. Cele care s-au păstrat, totuşi, în limitele originalului au fost versiunile digitale, disponibile pe suport optic sau pe internet. Unele, precum Theophilos (www.theophilos.3x.ro), Quick Bible (www.quickbible.net ) sau Bible Gateway (www.biblegateway.com) ş.a. sunt gratuite, altele precum BibleWorks (www.bibleworks.com) ş.a. sunt contra cost.

(3) Ediţii ale VDC revizuite şi fără materiale auxiliare
Cornilescu însuşi a revenit asupra traducerii sale în cel puţin două rânduri, producând tot atâtea ediţii noi, ambele în direcţia literalismului pe care îl credea a reflecta mai bine doctrina inspiraţiei Scripturilor.

3.1. VDC ediţia a II-a. Aceasta este o ediţie revizuită de Cornilescu însuşi între 1923-1925. Prezenţa sa este semnalată de Alexa Popovici şi D.G. Cuculea, însă nu îmi amintesc să o fi văzut personal.

3.2. Biblia sau Sfînta Scriptură: Vechiul şi Noul Testament(Gute Botschaft Verlag, 1989). Cunoscută ca Biblia cu triunghi, această ediţie reproduce versiunea literală a lui Cornilescu din 1931 şi invocă traducerea lui J. N. Darby ca traducere de referinţă. Noul Testament tipărit împreună cu Psalmii în 1998, cu prelucrări suplimentare. Proiectul a fost continuat pentru a include şi VT, publicat în 2001. Produsul final a apărut ca „traducere literală nouă, completată, revizuită şi actualizată cu subtitluri şi texte paralele marginale şi ad-notări de traducere în subtext”. Trimiţând titlurile, trimiterile şi notele pe margini, textul biblic este păstrat curat.

3.3. Noul Testament al Domnului nostru Isus Cristos: traducerea D. Cornilescu revizuită (Ed. Lumina lumii, 2000). Revizuirea este propusă de Iosif Ţon şi de Adolf Novak. Dintre cele mai notabile elemente noi se pot enumera: aplicarea normelor de ortografie şi de punctuaţie actuale, înlocuirea cuvintelor, a formelor gramaticale şi a expresiilor lexicale învechite şi cu circulaţie regională cu altele curente, înlocuirea slavonismelor cu latinisme şi alte câteva modificări pe considerente teologice. Speranţa editorilor este de a oferi „tot traducerea Dumitru Cornilescu, dar adusă la zi şi îmbunătăţită”.

3.4. Noul Testament al Domnului nostru Isus Hristos (Liga Bibliei, 2005). La final sunt adăugaţi şi Psalmii. Promovat în programul de distribuţie gratuită a Bibliei în hoteluri, moteluri, spitale, penitenciare, cazărmi, şcoli şi aziluri de bătrâni, acest NT posedă un aparat minimal de teme practice cu referinţele relevante şi se încheie cu citarea aşa-numitelor „patru legi spirituale” şi un formular de decizie. Prin urmare, se constituie ca o unealtă de evanghelizare prin excelenţă. Textul auster, lipsit chiar şi de trimiteri, este de origine cornilesciană cu minime corecturi şi cu aplicarea normelor ortografice actuale. Faptul că psalmilor le lipsesc titlurile, care (atenţie!) sunt parte a originalului, reprezintă o impietate de la care se abţin cele mai multe versiuni şi ediţii moderne ale Bibliei.

3.5. Ediţii electronice revizuite. Facilităţile oferite de ştiinţa informaticii şi de internet au fost exploatate cu folos de diverşi întreprinzători care au pus la dispoziţie Biblia VDC în regim open-source. Unul dintre aceştia este Miodrag Recheşan din Timişoara. El a generat un text cornilescian corectat după mijloacele disponibile autorizate (DEX, spell-checker românesc) dar şi ţinând cont de corecturile propuse de Biblia Internaţională de Studiu inductiv, Biblia de studiu pentru o viaţă deplină, Noul Testament Lumina Lumii şi Noul Testamanent CLV. Lista celor 1250 de corecturi este oferită celor interesaţi pe acelaşi sit (http://www.biblia.pentruviata.ro/bib_text.php).

(4) Ediţii ale VDC revizuite şi cu materiale auxiliare

4.1. Biblia internaţională de studiu inductiv (Precept Ministries, 1992). Mia şi Costel Oglice, iniţiatorii proiectului Învăţătură peste învăţătură în România şi Moldova, urmăresc lucrarea educativă a americancei Kay Arthur prin producerea de materiale de studiu biblic pe principiul studiului inductiv asupra unor cărţi biblice şi a unor teme de interes contemporan (www.precept.md). Tehnica studiului cunoaşte trei etape: observarea, interpretarea şi aplicarea. Acelaşi principiu se regăseşte şi în modelul Bibliei propus de Precept Ministries. Textul cornilescian este corectat, iar lista corecturilor (în număr de 375) este oferită la începutul lucrării, chiar înaintea Genezei, cu menţiunea „acest tabel a fost inclus pentru ca cititorii să fie informaţi de schimbările făcute în traducerea Vechiului Testament după D. Cornilescu). O altă listă de numai 156 corecturi este adăugată înainte de Evanghelia după Matei. Textul este scris numai pe o coloană cu un spaţiu generos pe margini care permite desfăşurarea studiului biblic în parametrii studiului inductiv promovat de aceşti educatori biblici. Pe o coloană înspre interiorul paginiii sunt date trimiterile biblice. Poezia este redată pe versuri. Printre numeroasele materiale ajutătoare se includ: prezentarea tehnicii de studiu inductiv (pp. BISI 11-31), Viaţa spirituală a poporului Israel – tabelul periodic comparativ al istoriei (pp. BISI 33-48), instrucţiuni de studiu pentru fiecare carte biblică în parte, privire de ansamblu asupra cărţii cu spaţii de completat de către cititor la finalul fiecărei cărţi biblice, ilustraţii, hărţi, observaţii pe marginea exterioară a paginii sau în interior. Suplimentar, la nivelul fiecărui capitol este trecut un blanc pentru a completa cu tema capitolului respectiv. Ajutoarele pentru studiu biblic de la finalul cărţii includ articole pe următoarele teme: Valoarea Cuvântului lui Dumnezeu (pp. 2041-43), Evenimente importante din istoria lui Israel (pp. 2045-57), Îndrumări istoriceşi gramaticale (pp. 2059-6). Mai apar tabele cu unităţile de măsură şi monedele menţionate în Biblie, o concordanţă şi diverse hărţi color la final.

4.2. Biblia de studiu pentru o viaţă deplină : Versiunea D. Cornilescu (Ed. Life Publishers International, 2000). Textul cornilescian este corectat la nivel ortografic şi ortoepic. Cuprinde note de studiu (expozitive, teologice, devoţionale, etice şi practice) pe fiecare pagină, articole dedicate unor subiecte importante, introduceri pentru cărţile Bibliei la începutul fiecăreia, indicatori tematici, tabele, diagrame, hărţi, indice de subiecte, indice tematic, planul de citire a Bibliei într-un an şi o concordanţă. Manifestă un interes nedisimulat pentru doctrina Duhului Sfânt, vizibil atât în articolele adăugate pe această temă cât şi prin acceptarea paternităţii lui Donald C. Stumps (defunct din 1991) de la Assemblies of God SUA asupra notelor de studiu. Cei 12 indicatori tematici se referă la tot atâtea teme declarate semnificative pentru tradiţia penticostală: botezul cu Duhul Sfânt, roada Duhului Sfânt, darurile Duhului Sfânt, vindecarea, credinţa care mută munţii, mărturisirea, mântuirea, a doua venire a lui Cristos, biruinţa asupra lui Satana şi a demonilor, biruirea lumii şi a deşertăciunii lumeşti, lauda, umblarea în ascultare şi neprihănire (p. xiv). Textul nu are trimiteri decât în Deuteronom, Regi / Cronici / Isaia şi în evanghelii unde se indică textele paralele. Editorii (C.V. Roske din partea română) nu fac nici o referinţă la natura preluării textului cornilescian. Se constată, însă, prelucrarea textului VDC la nivel ortografic, cu corectarea unor forme învechite (e.g., „abia” în loc de „abea”, „dis-de-dimineaţă” în loc de „disdedimineaţă” etc.).

4.3. Biblia sau Sfânta Scriptură : Traducerea Dumitru Cornilescu, ediţie de studiu Thompson (Ed. Universităţii Emanuel şi La Buona Novella Bible Publishing House, 2002). Ortografia şi punctuaţia textului VDC sunt revizuite în funcţie de standardul contemporan, fără a se interveni la nivelul fondului lexical al originalului din 1924. Se admite, totuşi, că au fost corectate formele învechite ale unor cuvinte („boli” în loc de „boale”, „oricine” în loc de „orişicine”). Suplimentar sunt adăugate mulţimea de materiale auxiliare care au construit reputaţia acestei versiuni peste ocean: studii tematice, studii de personaj, note arheologice, studii introductive la fiecare carte biblică, hărţi, tabele, o concordanţă care se doreşte cea mai comprehensivă dintre câte sunt disponibile în româneşte, index pentru găsirea rapidă a cărţilor Bibliei. Textul nu mai posedă trimiterile cu care cititorul a fost obişnuit de VDC cu referinţe tematice doar pe margini. Probabil că se încearcă suplinirea lor prin indexul alfabetic al subiectelor biblice şi prin concordanţa de la final. Lipseşte şi versificaţia cu care VDC ne-a obişnuit în ediţiile anterioare. Astfel textul poemelor biblice este continuu şi se face distincţia doar între versete ca şi cum acestea ar fi inspirate şi ele. Notele de subsol sunt minimale, fapt care sugerează că studiul recomandat de această ediţie se limitează la unul devoţional.

4.4. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament cu trimiteri, cuvintele Domnului Isus în roşu, concordanţă şi explicaţii (SBR, 2006). Conţine articole introductive pentru cărţile Bibliei înainte de Geneza şi înainte de Matei, plan de citire a Bibliei pe un an, dicţionar de cuvinte, tabele, hărţi, concordanţă şi un index pentru găsirea rapidă a cărţilor Bibliei. După cum se specifică pe pagina-titlu cuvintele Domnului Isus apar în roşu. Ceea ce oferă particularitate acestei ediţii este amplul articol intitulat „Rezumat al doctrinei despre Duhul Sfânt” (pp. 22-50 din Materiale ajutătoare) şi lista cuvintelor care au fost corectate conform normelor ortografice actuale (pp. 10-16 din Materiale ajutătoare)

(5) Traduceri noi (versiuni ale Bibliei)

Traducerea Bibliei în limba română a cunoscut toate cele trei direcţii cunoscute fenomenului la nivel mondial: traducerea literală, traducerea parafrazată şi traducerea dinamică. Pentru motive necunoscute, cele mai multe proiecte dintre acestea nu au reuşit să producă o versiune a întregii Biblii, limitându-se doar la NT.

5.1. Noul Testament pe înţelesul tuturor (Living Bibles International, 1984). Prima şi, deocamdată, singura versiune parafrazată în limba română. Apărută în anii dictaturii ceauşiste, traducătorul nu-şi declină identitatea. Alexa Popovici şi D.G. Cuculea consideră că aceasta reprezintă o traducere din versiunea Living Bible a americanului K. Taylor (http://www.quickbible.net/bibliarom.php ).

5.2. Noul Testament. Psalmii (Christliche Literatur-Verbreitung, 1993). Versiunea literală. Psalmii aparţin VDC (1921/23). Posedă un dicţionar de termeni şi hărţi. Se presupune a fi fost realizată de Olimpiu S. Cosma.

5.3. Noul Testament : traducere în limba română modernă (WBTC, 2002). Versiune literară. Posedă o introducere şi un glosar minimal de termeni, menite a facilita înţelegerea mesajului cărţilor, respectiv înţelegerea unor termeni specifici lumii antice. Textul nu mai este (pentru prima dată) dispus pe două coloane, aşa cum am fost învăţaţi de ediţiile anterioare, fapt care permite vizualizarea paragrafelor şi a versurilor, acolo unde există. Se folosesc titlurile pentru secţiuni, grafia modernă şi un limbaj contemporan. Referinţele încrucişate sunt plasate, dacă este nevoie, după titlurile paragrafelor. Astfel textul rămâne fluent. Se poate spune fără exagerări că este prima traducere modernă a NT după 80 de ani de control cvasitotal a VDC.

5.4. Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament : cu trimiteri (Trinitarian Bible Society, 2003). Prima versiune integrală asupra Bibliei şi o versiune literală. Foloseşte ca versiuni de referinţă Biblia de la Iaşi a lui Niţulescu (1874) şi VDC (1921). Textul este auster, păstrând doar trimiterile şi titlurile secţiunilor.

5.5. Noua traducere în limba română (IBS, 2007). Versiune echivalent-dinamică. Deocamdată doar pe internet (www.bibleserver.com ). Pentru traducerea VT s-a folosit originalul ebraic masoretic, iar pentru NT originalul grecesc. Prelucrează textul chiar şi la nivel formal în funcţie de genul literar şi speciile literar identificate. Astfel textul poetic, indiferent unde apare, inclusiv în cărţile profetice şi în NT, este dispus pe linii, versuri şi strofe. Aşteptăm apariţia sa pe suport de hârtie în cursul lunii august a acestui an.

Concluzii

Mulţimea ediţiilor revizuite ale VDC sugerează interesul comunităţii evanghelice pentru această traducere, pe fondul lipsei de alternativă reală, concomitent cu recunoaşterea tacită că există chestiuni care pot fi îndreptate în versiunea originală, chiar dacă acestea privesc doar chestiuni de ortografie şi ortoepie, şi care îi pot asigura relevanţa în societatea contemporană. Cei mai curajoşi recenzori au preferat să renunţe la regionalisme, arhaisme şi slavonisme, dar opţiunea a rămas una minoritară. Acest fapt demonstrează o anumită veneraţie a textului sacru, fie el şi în traducere, şi trădează preocuparea pentru evitarea unei inflaţii a fenomenului de traducere a Bibliei.

Câtă vreme nu a existat o altă versiune printre evanghelici, este impropriu a se vorbi despre un succes real VDC. Practic nu exista o versiune alternativă, iar populaţia evanghelică nu a posedat opţiuni reale. Odată ce VDC a intrat în domeniul public, o mulţime de edituri au preluat textul şi l-au retipărit sau au generat noi ediţii. Din păcate revizuirile textului cornilescian sunt doar nişte transformări mai mult sau mai puţin originale ale unui document cu autenticitatea şi aroma sa. Proiectele editoriale de acest tip au pornit ca nişte tentative de a promova agende literare şi / sau teologice proprii şi au sfârşit ca ediţii cu audienţă limitată. Nici una dintre ediţiile ulterioare nu a reuşit să producă o ediţie a versiunii Cornilescu mai utilă decât Biblia cu explicaţii pentru că studentului disciplinat al Bibliei nimic nu-i este mai util decât o concordanţă biblică.

Din păcate, unitatea în privinţa revizuirii textului cornilescian, care ar fi putut conduce la realizarea unui text unitar revizuit şi general acceptat, lipseşte şi a generat ediţii de uz intern, cu răspândire limitată. Diferenţe notabile se sesizează între ediţiile de text fără adnotări, care se limitează la trimiteri (referinţe încrucişate) şi note de subsol, în cel mai fericit caz, şi ediţiile de studiu, dotate cu materiale auxiliare şi instrumente de lucru de diverse tipuri şi calităţi. Din păcate inflaţia de ediţii noi ale Bibliei nu s-a putut opri şi tocmai exponenţii acestei temeri s-au trezit întreţinând şi sponsorizând acest fenomen. Situaţia descrie foarte bine partizanatul care încă domneşte în mişcarea evanghelică şi de care nu am reuşit să ne exorcizăm încă, nici după 18 ani de la încetarea controlului securităţii asupra cultelor din România.

Anunțuri

Comentarii închise la Versiunea Dumitru Cornilescu şi avatarurile sale

Din categoria Biblia românească

Comentariile nu sunt permise.