Proiect nou: „Dicţionar de imagistică biblică”

cover_dib.png Editura Casa Cărţii din Oradea a demarat lucrarea de traducere şi editare a volumului Dictionary of Biblical Imagery (1998, InterVarsity Press Academic) în editarea lui Leland Ryken, James C. Wilhoit şi Tremper Longman III. Unicitatea lucrării pentru mediul creştin evanghelic este general acceptată în apus şi este bine articulată în prefaţa editorilor. Îmi revine plăcuta şi onoranta datorie de a coordona ediţia românească, care  va ocupa o bună parte din energia şi timpul meu pentru următorul an calendaristic. Nădăjduiesc ca după zece ani de la apariţia sa pe piaţa internaţională, dicţionarul să servească scopului pentru care a fost creat şi printre cititorii români. Până atunci, însă, se poate consulta cartea „Dumnezeu a vorbit în vechime prin profeţi” unde sunt sondate câteva dintre metaforele biblice privitoare la Dumnezeu şi la mântuire şi se poate folosi lucrarea dominicanului Maurice Cocagnac, Simbolurile biblice: lexic teologic (Humanitas, 1997).

Prefaţă

Acest Dicţionar de imagistică biblică a fost conceput ca lucrare de referinţă care să asiste pe cititorii, studenţii şi predicatorii Bibliei în explorarea fascinantei şi variatei lumi a imagisticii, metaforelor şi arhetipurilor din Biblie. Dicţionarele şi enciclopediile biblice convenţionale ofereau puţină asistenţă în acest domeniu. Acelora în ale căror Biblii referinţele încrucişate la imagini, motive literare şi alte artificii de natură literară erau marcate cu creionul, lipsa unei asemenea lucrări de referinţă a părut a fi aproape ca şi o crimă – sau mai degrabă o oportunitate publicistică!

De aici a pornit ideea Dicţionarului care a crescut încluzând articole asupra tipurilor de personaje, motivelor intrigii, tipurilor de scene, artificii retorice, genuri şi specii literare, şi chiar asupra cărţilor Bibliei. În cele din urmă, unele articole s-au extins asupra unor domenii largi (precum „Animale” sau „Imagini juridice”), iar altele s-au focalizat mult (precum „Lira” sau „Sămânţa de muştar”). Numeroase articole sunt inovatoare şi conferă acestui dicţionar o clară notă de originalitate în raport cu alte dicţionare biblice (articole precum „Fântână, Întâlnirea de la ~” sau „Înşelarea oracolului”). Chiar şi acolo unde anumite articole ca şi „Zid” sau „Turn” declanşează dezinteresul cititorului cu activitate cerebrală în emisfera dreaptă pentru descrierea şi detaliul de natură arheologică, accentul este pus pe dimensiunile evocatoare ale acestor subiecte.

Deşi conţine 850 de articole, dicţionarul nu este comprehensiv. Această recunoaştere atestă atât imensitatea şi varietatea fondului de imagini biblice cât şi timpul şi energia limitată a editorilor şi a editurii. Crearea unei lucrări de referinţă într-un domeniu unde niciun predecesor nu a stabilit un standard de articole este întotdeauna o datorie dificilă. Datoria poate devine o aventură încântătoare pe măsură ce editorii interferează pe traseu, în mod repetat, cu noi perspective şi unghiuri de vedere şi încearcă să-i ajute şi pe alţii să le vadă. După şapte ani de planificare şi trudă – o muncă mai îndelungată decât estimată iniţial – a sosit vremea încheierii, a încetării activităţii şi a publicării. Ne consolăm la generosul gând că cititorii noştri, parcurgând dicţionarul acesta, vor constata că se pot lansa pe cont propriu şi pot explora alte faţete ale imagisticii biblice.

Încă de la început, editorii au căutat să reconcilieze talentul şi perspectiva specialiştilor de critică literară cu cea a erudiţilor biblişti într-un mariaj al complementarităţii de expertiză. Curând a devenit evident că, pentru a produce un volum satisfăcător, paternitatea articolelor individuale trebuie să fie subordonată viziunii editoriale. S-a decis folosirea unei metode care să garanteze mână liberă editorului în modelarea, rescrierea şi adăugirea articolelor. Experienţa în domeniul creării lucrărilor de referinţă de acest tip a arătat că, pe măsură ce lucrarea progresează, editorii înşişi îşi dezvoltă o perspectivă mai profundă şi mai extinsă asupra subiectului. Conexiuni colaterale şi percepţii noi prind contur pe măsură ce se acumulează articole şi pagini. S-a creat astfel o metodă care să permită accesul acestei perspective editoriale în lucrare. De aceea articolele nu sunt semnate. (O listă  a colaboratorilor poate fi găsită la începutul cărţii.) Deşi unele articole apar în mare măsură aa cum au fost concepute de autorii lor, marea majoritate a lor au fost prelucrate de mai multe mâini editoriale, ajungând frecvent mai lungi decât originalul. Drept urmare, acest dicţionar a devenit un mare efort de colaborare în cadrul căruia pretenţiile de paternitate asupra articolelor individuale (chiar şi acelea produse de editori) a fost respinsă pentru avantajul a ceea ce noi credem a fi o contribuţie valoroasă pentru înţelegerea şi savurarea Bibliei. Oferim since mulţumiri şi aprecieri celor aproximativ 150 de colaboratori care au trudit pentru a face această lucrare o realitate. Totuşi, acceptăm responsabilitatea deplină pentru deficienţele produsului final, oricare ar fi acestea. (vezi colaboratori.pdf)

Audienţa primară a acestui dicţionar nu este reprezentată de cărturari ci de necărturari. Am încercat să creăm o lucrare accesibilă şi interesantă, care să servească nu numai ca unealtă de referinţă indispensabilă şi complementară altor dicţionare biblice convenţionale dar să şi deschidă noi căi de citire şi apreciere a Bibliei. Cartea aceasta sperăm să dezvăluiască perspective noi pentru toţi studenţii Bibliei, noi abordări pentru predicatorii Bibliei – chiar şi celor din artele plastice – şi idei ce încălzesc inima cititorilor devoţionali ai Bibliei. Dacă cititorii vor capta o măsură cât de mică din bucuria experimentată de editori chiar şi în procesul corecturii acestei cărţii în formare, ne-am atins scopul nostru.

Editorii ediţiei în limba engleză

Anunțuri

Comentarii închise la Proiect nou: „Dicţionar de imagistică biblică”

Din categoria Publicaţii

Comentariile nu sunt permise.