Cine este Acest Copil … pentru tine?

 

jesus_manger.jpg 

craciun_2007.pps 

Naşterea este evenimentul care marchează începutul existenţei omului ca persoană în societate. Cu toate acestea, creştinii, şi nu numai ei, susţin că fătul este o persoană care îşi începe existenţa încă de la concepţie. Se poate spune fără să greşim că, dintre toate situaţiile prin care trece cineva pe parcursul vieţii sale, naşterea este cea în care persoana respectivă nu are opţiuni. Dumnezeu aduce evenimentul naşterii peste oameni prin medierea sorocului, a circumstanţelor şi a diverselor persoane. Naşterea este un eveniment în care intrăm fără să ne fi dorit lucrul acesta. Este cineva care a hotărât circumstanţele naş

terii sale?

Uneori se întâmplă că părinţii noştri hotărăsc împrejurări favorabile naşterii noastre: o maternitate la oraş în locul unei naşteri improvizate de moaşa din sat, o maternitate mai bună, chiar dacă este să coste mai mult, o maternitate în altă ţară pentru a oferi o cetăţenie mai bună nou-născutului. Alteori copiii se nasc în circumstanţe care scapă controlului părinţilor, pur şi simplu venind pe lume când le este lumea mai dragă

.

Indiferent de circumstanţele în care are loc evenimentul acesta, naşterea trebuie autentificată. În acest sens este folosită mărturia personalului de specialitate care a asistat naşterea, pe baza căreia funcţionarii primăriei eliberează un certificat de naştere. Din acest moment nou-născutul poate fi socotit în recensăminte şi este tratat ca o persoană în viaţă

.

Pentru că sărbătorim naşterea lui Isus, fiul Mariei, să vorbim puţin despre ea. Naşterea Sa nu a fost diferită de a altor copii din vremea sa. Pe atunci nu existau maternităţi. Naşterea se petrecea oriunde se putea improviza un loc retras şi intim. Asistenţa de specialitate era asigurată de alte femei cu experienţă în naştere sau asistarea naşterilor. De cele mai multe ori complicaţiile la naştere nu puteau fi rezolvate. Aşa se face că

 pierderea copilului, a mamei sau a amândurora nu se întâmplau prea rar.

Părinţii lui Isus s-au pus pe drum în pragul împlinirii sorocului Mariei, pentru că împăratul decretase ca obligatoriu recensământul persoanelor în localitatea de origine. Recensământul avea menirea de a stabili cota de impozitare pe fiecare persoană în raport cu venitul populaţiei. Cum atât Maria cât şi Iosif era de origine iudei din Betleem, deşi locuiau în Nazaretul Galileei, au trebuit să se pună pe drum lung atunci când ar fi fost mai necesar să stea acasă

.

În casa unde au găsit adăpost Maria şi soţul ei Iosif, Maria a dat naştere Pruncului Isus, şi pentru că era o casă fără pretenţii, au trebuit să-l culce pe micuţ în ieslea animalelor. Astfel de locuinţe aveau o singură încăpere împărţită între vite, la nivelul de jos, şi oameni, pe o platformă la câteva trepte mai sus. Cu siguranţă animalele erau în câmp, după cum confirmă şi Luca, ceea ce înseamnă că nu era iarnă. Aşa se face că locul animalelor nu era folosit, iar Matei spune în relatarea întâlnirii magilor cu Pruncul că familia era „în casă”

.

Pentru a avea siguranţă că evenimentul a fost unul real, evangheliştii ne spun că el s-a petrecut pe vremea împăratului Cezar August, pe când guvernator al provinciei Siria era Publius Sulpicius Quirinius. Aşa se socoteau anii în vechime, cu referire la stăpânitorii politici ai ţării, sau la evenimente importante de anvergură naţională sau internaţională: cutremur, foamete, ră

zboi, încheierea de tratate de pace etc.

Ca guvernator al unei provincii foarte bogate, Quirinius se afla pe cea mai înaltă treaptă a ierarhiei din administraţia imperiului roman, dând socoteală doar împăratului şi având în subordine patru legiuni de soldaţi. El avea datoria de a ţine sub control şi Palestina aflată în sudul Siriei, o regiune foarte agitată. În Palestina Irod cel Mare avea dreptul de la Cezar de a reprezenta interesele Romei. După moartea lui Irod cel Mare, împăratul a împărţit Palestina între cei trei urmaşi ai lui Irod cel Mare. În cele din urmă, pentru că s-au dovedit incapabili a păstra ordinea în imperiu, împăratul a decis transformarea coloniei în provincie şi a impus supravegherea militară

 a acesteia printr-un prefect, care conducea de la Cezareea, iar apoi prin procuratori.

Isus s-a născut ca orice om sărac din Palestina de la sfârşitul domniei lui Irod cel Mare. Părinţii săi au fost printre cei săraci care s-au supus autorităţilor, căutând liniştea căminului mai presus de orice justificare a dreptului divin al evreilor asupra Palestinei şi refuzând implicarea militară proclamată de unii concetăţeni ai lor. S-au retras în Nazaretul Galileei deşi aveau iniţial dorinţa de a se stabili în Iudeea, cel mai probabil pentru a sprijini cariera mesianică a fiului lor anunţ

at de îngeri ca Fiul lui Dumnezeu.

Totuşi, spre deosebire cei mai mulţi copii născuţi vreodată pe pământ, naşterea lui Isus a fost specială. Isus a fost conceput doar de o femeie. Concepţia sa supranaturală este descrisă prin cuvintele „Duhul Sfânt a umbrit-o pe Maria” care a zămislit fără să fi cunoscut un bărbat. Iosif a fost doar un tată adoptiv care s-a achitat cu toate cinstea de datoria primită

.

Apoi, naşterea lui Isus a fost confirmată de numeroşi martori neobişnuiţi. Pe lângă gazdele din casa unde găzduit familia sfântă şi despre care evangheliştii păstrează tăcerea, au fost alţii care au ajuns la cunoştinţa aceasta în mod miraculos. Luca susţine că au fost nişte ciobani care se aflau pe câmp cu turmele când s-a născut Isus în Bethlehem, care au fost anunţaţi printr-o vedenie cu îngeri de faptul că s-a născut un mântuitor şi rege pe care îl vor găsi într-o iesle de animale (Luca 2:8-20). Câţi dintre noi am avut naşterea anunţată

 de îngeri?

După 33 de zile, când mama şi copilul trebuiau să aducă jertfe pentru curăţire pentru a marca perioada de lehuzie, pentru că erau aproape de Ierusalim, Iosif şi Maria au dus pe Prunc la Templul din Ierusalim. Acolo, i-au întâlnit doi oameni pe care îi avertizase Dumnezeu că nu vor muri până când nu-L vor vedea pe Mesia. Este vorba despre Simeon şi Ana. E un sentiment atât de plăcut să ţii în braţe un copil. Aţi ţinut şi voi un bebeluş în braţe? Sentimentul nu se poate compara cu nimic altceva. Simeon şi Ana, înaintaţi în vârstă cum erau, s-au bucurat cu atât mai mult cu cât copilul pe care îl ţineau în braţe nu era un copil oarecaare, ci le fusese confirmat că urma să fie Mântuitorul lumii. Îţi poţi imagina sentimentele pe care le poţi avea când ţii în braţe un copil ce urmează să fie o personalitate când va fi mare? Dar dacă ai ştii că acel copil urmează să fie Mântuitorul lumii cel mult aş

teptat?

După ce s-au întors la Bethlehem, înainte să se pună pe drum pentru a se întoarce la Nazaret, aşa cum îşi imaginau că se va întâmpla, familia a fost vizitată de un alai impresionant al unor persoane importante venite din ţări străine pentru a-şi aduce închinarea unui copil necunoscut despre a cărui naştere au citit printre astre. Câţi dintre voi aţi avut parte de oaspeţi de seamă din străinătate după ce v-aţi născut? Câţi dintre voi aţi primit daruri scumpe la naşterea voastră? Din câte ştiu de cele mai multe ori nou-născuţilor li se fac cadouri hăinuţe, scutece, creme şi pudre, şi uneori şi jucării. Aceşti astronomi-astrologi care l-au vizitat pe Isus i-au adus aur, smirnă şi tămâie. Cu siguranţă nu erau de folos pentru înfăşarea sau pentru liniştirea bebeluşului când avea crampe. Darurile acestea erau semnul că oamenii din răsărit aveau convingerea că se aflau înaintea unui viitor rege. Darurile aveau să se dovedească de mare folos în călătoria pe care familia va fi obligată să o facă în Egipt, pentru a-l scăpa pe Prunc de mânia lui Irod. Regele Iudeii aflase de la magi că s-ar fi născut un bebeluş care, încă de pe acum, ridica pretenţii de rege şi nu era fericit cu această situaţ

ie.

Magii ca şi cei care l-au vizitat pe Isus credeau că naşterea fiecărei personalităţi era anunţată printr-un fenomen astronomic. Printre români există obiceiul a se vorbi mai degrabă despre moartea omului a fi anunţată de astre. Cum spune şi ciobanul Mioriţei: „la nunta mea a căzut o stea” vorbind despre cununia lui cu moartea. Câţi dintre voi aţi avut naşterea anunţată printre stele? Isus a avut parte de o naştere normală ca orice alţi copii până la un punct, dar copilul care s-a născut a fost cu totul neobişnuit pentru că la naşterea sa au fost puse în mişcare forţele cerului şi oamenii cei mai neobişnuiţi ai pă

mântului.

Totuşi, tabloul ar fi incomplet dacă ne-am opri doar aici cu relatarea naşterii lui Isus. De fapt, evangheliştii care au relatat despre naşterea lui Isus sunt atenţi să atragă atenţia asupra faptului că evenimentul a împlinit profeţii demult fă

cute.

1. Balaam fiul lui Beor, un alt mag din Mesopotamia sec. al XIV-lea a.Chr., anunţa ridicarea unei stele pe harta astrelor care va anunţa apariţ

ia unui mare lider din Israel (Num. 24:17).

2. În sec. al X-lea, Dumnezeu îi promisese lui David că dinastia sa va fi veşnică (2 Sam. 7:16). De la exilarea regelui Ioiachin, Ierusalimul a rămas fără rege. Era important ca Dumnezeu să se ţină de promisiunea aceasta. Chiar de la început, îngerul o anunţa pe Maria că

 va prelua domnia lui David (Luca 1:32-33).

3. Profetul Isaia anunţa în sec. al VIII-lea a.Chr. încetarea întunericului prin naş

terea unui Copil care va continua dinastia lui David (Is. 9:6-7).

4. Profetul Mica, un contemporan al său, vedea chiar mai mult. El spunea că acest fiu al lui David se va naşte în Bethlehem, iar genealogia lui va fi neîntinată şi completă până la Adam (Mica 5:2). Această profeţie este corect identificată de către consilierii regelui Irod, astfel încât magii pot fi îndrumaţi precis înspre Bethlehem ca locul de naştere al regelui de curând nă

scut (Matei 2).

5. Măcelul copiilor este anunţat după inspiraţia primită de Matei încă din cuvintele profetului Ieremia (sec. al VI-lea a.Chr. –

 Ier. 31:15).

6. În cele din urmă, chiar părinţii copilului sunt anunţaţi de importanţa copilului lor. Câţi dintre părinţi au aflat la naşterea copiilor lor, oricât de ambiguu, despre ceea ce se va alege de copiii lor? Preotul Zaharia şi soţia sa Elisabeta au primit confirmarea că fiul care li se va naşte lor la bătrâneţe urma să fie precursorul lui Mesia, despre care vorbeau şi profeţii Isaia ş

i Maleahi.

Dacă aşa stau lucrurile cu Pruncul Isus născut în Bethlehem, atunci ce înseamnă aceasta pentru mine. Cum ar trebui să mă raportez eu la El? Martorii naşterii Sale I s-au închinat, fără excepţie. Apostolul Pavel este convins că naşterea Sa din seminţia lui David, precum şi învierea Sa sunt semne ale unicităţii Sale, chiar ale divinităţii Sale (Rom. 1:3-4). Bătrânul Simeon atrăgea atenţia Mariei că acest copil nou-născut avea să fie perceput diferit în Israel: pentru unii va fi spre prăbuşire, pentru alţii va fi spre ridicare; că va stârni împotrivire (Luca 2:34). Întrebarea care se pune astăzi te priveşte pe tine personal: Acest Isus este un motiv de bucurie sau de dezinteres pentru tine. Faptul că Dumnezeu S-a întrupat este pentru tine un motiv de înălţare sufletească şi de ieşire la lumină, sau de prăbuşire şi mai adâncă în întunericul propriilor păcate şi a propriilor îndoieli? Ceea ce contează cu adevărat de acest praznic nu este ce înseamnă adevărata sărbătoare, ce presupun un Crăciun autentic, cât de autorizat este numele sărbătorii şi tradiţiile din jurul lui. Ceea ce contează este dacă te-ai întâlnit cu adevărat cu Isus şi i te-ai închinat. Închinarea înseamnă mai mult decât un gest sau o postură a trupului. Închinarea înaintea lui Isus înseamnă capitularea minţii tale înaintea Dumnezeirii Sale şi începerea unei noi vieţi sub controlul stăpânirii Sale. Câtă vreme nu L-ai întâlnit pe Isus în acest fel, rămâi mai departe în întunericul pe care venirea Sa a avut menirea să Îl răpună. Isus este Lumina lumii. Lasă lumina Lui să te aducă la viaţă

!

Anunțuri

Comentarii închise la Cine este Acest Copil … pentru tine?

Din categoria Utilităţi pentru adunare

Comentariile nu sunt permise.