Profeţii scriitori au o nouă introducere în România

ezekiel01

Petre Semen, Introducere în teologia profeţilor scriitori, Iaşi: Trinitas, 2008, 368 pagini (tabloul întruchipând percepţia lui Rafael asupra viziunii lui Ezechiel apare pe coperta volumului).

Anul acesta a apărut de sub peniţa părintelui profesor universitar Petre Semen (facultatea de teologie ortodoxă din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi) o nouă lucrare cu caracter introductiv pentru cărţile profetice ale Vechiului Testament. Publicului larg îi este cunoscut efortul părintelui dr Ioan Chirilă, profesor universitar la Facultatea de teologie ortodoxă din  Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, de a fi dat o nouă viaţă lucrării părinţilor profesori V. Prelipceanu, N. Neaga, G. Barna şi Mircea Chialda (publicată iniţial în 1955) prin republicarea ei la editura Renaşterea din Cluj-Napoca în 2003. Deşi concepută cu bibliografie din primele decade ale secolului al XX-lea, standardul stabilit de această lucrare monumentală se dovedeşte a fi greu foarte greu de depăşit.

Cu excepţia lucrării în mai multe volume Introducere şi comentariu la Sfânta Scriptură, editată de R. E. Brown, J. A. Fitzmayer şi R. E. Murphy (Editura Galaxia Gutenberg, publicată începând din 2005), cunoscută de domnia sa, în contextul românesc marcat de prezenţa atâtor şcoli teologice pe tot cuprinsul ţării au mai apărut şi lucrările altor colegi: Constantin Necula (Ascultă, Israele! Activitatea învăţătorească a profeţilor în Vechiul Testament), P. Sescu, T. Encuţă şi M. Percă (Introducere în Sfânta Scriptură, Editura Presa Bună, 2000), I. V. Botiza (Introducere în studiul Sfintei Scripturi, Editura Galaxia Gutenberg, 2005), Alexandru Mihăilă (Introducere în studiul Vechiului Testament, 2006, nepublicat).

Cele peste 300 de pagini ale volumului părintelui prof. dr Semen parcurge cărţile profetice din canonul creştin al VT una câte una din perspectiva timpului misiunii, cuprinsului cărţii la care, pe alocuri, se adaugă alte subiecte precum: mesianismul, autenticitatea, conţinutul, mesajul, importanţa teologică, etc. Cu siguranţă că un conţinut ceva mai rigid ar fi fost mai folositor, fără a uita discuţii pe teme care dau particularitate unei anume cărţi. Fără a fi original în această privinţă, consider că discutarea fiecărei cărţi canonice ar fi fost benefică din cel puţin câteva direcţii: stadiul actual al cercetării, paternitatea (autorul), conţinutul (structura), analiza literară, mesajul teologic, relaţia cu alte cărţi canonice şi cu Noul Testament. Mesianitatea ar fi putut fi abordată în contextul relaţiei cu Noul Testament.

Bibliografia dezvăluie faptul că autorul s-a străduit să încorporeze autori catolici şi protestanţi alături de cei ortodocşi, un efort lăudabil. În această privinţă se poate observa că, probabil din pricina situaţiei precare a bibliotecilor universitare din România şi, mai ales, a lipsei bibliotecilor de cercetare, autorul s-a lovit de lipsa bibliografiei de specialitate. Dintre acestea consider că Manualul biblic al lui Halley este demult depăşit.

Perspectiva adoptată în lucrare asupra chestiunilor critice este una conservatoare, iar preocuparea autorului este evident homiletic-pastorală pentru că se străduieşte să ofere aplicaţii învăţăturii biblice, depăşind limitele unei lucrări strict introductive. În aceste condiţii, iniţiativa de a publica acest volum pe piaţa românească este salutară.

Comentariile sunt închise pentru Profeţii scriitori au o nouă introducere în România

Filed under Publicaţii

Comentariile sunt închise.