Este informaţia din Vechiul Testament demnă de încredere?

Cu siguranţă da, spune K. A. Kitchen în On the Reliability of the Old Testament (Grand Rapids, Michigan: William B. Eerdmans, 2003, retipărit în 2006, 662 pag., 37 tabele, 50 imagini, index de subiecte, index de referinţe biblice).

picture-13

Autorul, actualmente profesor emerit al Universităţii din Liverpool şi cercetător onorific al Şcolii de Arheologie şi Studii Clasice şi Orientale din cadrul aceleiaşi universităţi din Marea Britanie (http://www.liv.ac.uk/sace/organisation/people/kitchen.htm), este un specialist de talie mondială în egiptologie, dar a studiat istoria Egiptului antic la interfaţa cu istoria Israelului biblic, aducând imense servicii studiilor biblice. Lucrările sale de impact până în momentul scrierii lucrării de faţă sunt: Ancient Orient and Old Testament şi The Bible in Its World: The Bible and Archaeology Today.

Kitchen aduce în această lucrare, cu umorul reţinut de care este cunoscut printre colegi şi prieteni, răspunsurile ştiinţifice care temperează agenda minimalistă a arheologilor din a doua jumătate a secolului XX. Teologi liberali ca John Van Seters, Thomas L. Thompson sau Israel Finkelstein vor găsi lucrarea aceasta mai greu de înghiţit, bineînţeles dacă vor intenţiona vreodată să-i dea un răspuns.

Cu cele 100 de pagini de notiţe care incorporează şi referinţele bibliografice, care nu mai sunt reluate tautologic într-o listă bibliografică la final de volum, lucrarea este mai mult decât robustă. Autorul se mişcă cu lejeritate în tărâmul umbrelor sau „lumea de jos” cum a mai fost numită în glumă arheologia. Argumentaţia este solidă, fiind folosite cele mai reprezentative şi mai  actuale dovezi oferite de izvoarele scrise şi nescrise extrabiblice puse în dialog cu textele biblice.

Minuţiozitatea de care este recunoscut Kitchen în cercetare se vede prin faptul că fiecare fir de investigaţie este condus până când autorul este mulţumit de rezultatul obţinut. Deşi există secţiuni alocate cărţilor istorice (capitolele 2, 3 şi 4) şi profeţilor (capitolul 8), cea mai mare partea a volumului se concentrează asupra cărţilor Geneza şi Exod, adică istoriei patriarhilor şi a ieşirii din Egipt. Preferinţa pentru o asemenea abordare este justificată de faptul că perioada monarhiei şi a exilului este mai bine documentată în izvoarele scrise extrabiblice. Apoi, o dată ce capătul este consolidat, autorul se lansează în jos înspre origini.

Lucrarea îşi merită cu prisosinţă locul printre lucrările de referinţă. Nicio carte de introducere a Vechiului Testament nu ar trebui să o ignore. Exegetul textelor din VT îşi va găsi explicaţiile contextuale necesare pentru înţelegerea textelor în lucru. Specialistul VT nu ar trebui să o ţină prea departe pentru că va face frecvent apel la informaţia conţinută aici. Orice student al Bibliei o va găsi solidă, de încredere şi pe deplin edificatoare pentru studiul personal. Probabil că ar merita selectate câteva pasaje celebre din Biblie care au fost puse sub focul criticismului istoric pentru a găsi şi argumentele istorice şi epigrafice existente pentru susţinerea adevărului biblic.

Comentariile sunt închise pentru Este informaţia din Vechiul Testament demnă de încredere?

Filed under Publicaţii

Comentariile sunt închise.