Amazing Grace

picture-3picture-2

Inevitabil, oricărui om cu o  cultură generală bine pusă la punct asocierea acestor cuvinte îi trezeşte amintirea unei melodii inspirate de comerţul cu sclavi înspre Americile secolului XIX. Michael Apted (regizor) şi-a luat curajul de a da viaţă unor istorisiri incredibile despre oamenii parcă descinşi din legendă al căror destin a fost legat de cântecul lui John Newton. John Newton, un fost căpitan de vas comercial care se ocupa de comerţul cu sclavi, a fost cercetat de Dumnezeu şi a renunţat la această foarte lucrativă afacere, hotărând să-şi petreacă restul anilor în rugăciune şi în post ca semn al penitenţei sale. În această postură îl întâlneşte tânărul William Wilberforce, căruia îi face o puternică şi de lungă durată impresie. Pe parcursul anilor de comerţ cu sclavi peste 11 milioane de africani au fost transbordaţi în Marea Britanie şi  în coloniile britanice peste Atlantic dintre care 1,5 milioane au pierit în cursul acestei inumane călătorii.

Ani mai târziu, ca membru al Parlamentului britanic, Wilberforce trece şi el printr-o experienţă a convertirii (1785) şi începe să militeze pentru drepturile celor năpăstuiţi şi, mai ales, a sclavilor. Vreme de 24 de ani (1783-1807), el militează pentru desfiinţarea sclaviei, apărând  în plenul Parlamentului cu rigurozitatea unui ceas elveţian începând din 1791 în fiecare an cu o propunere de lege pentru desfiinţarea sclaviei, luptând zadarnic cu minţile majorităţii parlamentare direct interesate material de păstrarea ei.

Filmul Amazing Grace (în româneşte apare ca Mai aproape de cer) urmăreşte dramatismul acestei încleştări, cu suişurile şi coborâşurile ei, dar care se sfârşeşte cu succesul comunităţii creştine evanghelice de a vedea promulgată legea desfiinţării sclaviei în Imperiul Britanic. Lupta din cei 24 de ani de promovare a agendei aboliţioniste atinge climaxul în anul în care Wilberforce apare cu o nouă petiţie aducând înaintea plenului parlamentar o listă de semnături a milioanelor de susţinători ai agendei aboliţioniste. Printre inamicii tânărului politician aboliţionist se includ nu numai preopinenţii săi din Parlament, ci şi boala din trup, şi suferinţa mentală cauzată de incapacitatea de a reuşi în remedierea crizei umanitare prin care Imperiul Britanic trecea în această vreme. În tot acest răstimp istoria Europei şi a Imperiului Britanic a cunoscut o mulţime de schimbări, dar Wilberforce a reuşit să-şi păstreze locul din Parlament ca parlamentar independent din partea regiunii Yorkshire.

În prag de alegeri europarlamentare, comunitatea creştină se află din nou în impasul de a alege oameni pe care fie că nu-i cunoaşte, iar dacă îi cunoaşte să fie convinsă că nu îi reprezintă interesele. Aud că intenţionează să ne reprezinte acolo ca români, ca cetăţeni ai Comunităţii europene şi chiar ca evanghelici (prin candidatul evanghelic, singurul pe care îl avem de fapt, din partea Partidului Liberal, Ben-Oni Ardelean). Păcat că singura nevoie semnificativă pe care ei o găsesc pentru reprezentarea noastră este aceea de imagine. Doresc comunităţii evanghelice din România şi poporului român politicieni asemenea lui Wilberforce care ştiu să permită convingerilor lor creştine să informeze şi să le motiveze implicarea lor politică. Iniţiativele legislative de care avem cu adevărat reprezentare este pentru transformarea localităţilor suburbane astfel încât viaţa la ţară să fie la fel de convenabilă, să nu spun confortabilă, cu cea de la oraş, pentru orice om, indiferent de clasă socială, recuperarea comunităţilor sărace şi integrarea lor în societate, reforma învăţământului care să presupună şi alternative la învăţământul de stat (învăţământul privat şi la domiciliu), depolitizarea instituţiilor statului, etc.

Anunțuri

Comentarii închise la Amazing Grace

Din categoria Arte vizuale

Comentariile nu sunt permise.