Mijlocirea profetică (III)

Assyrian soldiers with shields spears and bowsAmos 7:7-9

Apoi mi-a arătat următoarele:

se făcea că Domnul stătea lângă [o tablă de] cositor,

chiar în mâna Sa [era tabla de] cositor.

Domnul mi-a zis:

– Ce vezi tu, Amos?

Eu am răspuns:

– [O tablă de] cositor.

Domnul mi-a zis:

– Iată că voi pune [tabla de] cositor în mijlocul poporului meu Israel.

Nu-l voi mai cruţa.

Vor fi date pustiirii locurile de închinare ale lui Isaac,

sanctuarele lui Israel vor fi nimicite

şi Mă voi ridica împotriva dinastiei lui Ieroboam cu sabia.

Următoarea pereche de vedenii este diferită de prima din mai multe puncte de vedere. De data aceasta imaginea văzută de profet necesită interpretare şi ajutor divin pentru înţelegere. Sensul lor este chiar surprinzător pentru că se bazează pe jocuri de cuvinte. În plus, Amos nu mai are opţiunea mijlocirii pentru Israel, pentru că Dumnezeu anunţă aplicarea sentinţei. Iniţiativa dialogului îi aparţine lui Dumnezeu, care îl şi închide.

În prima vedenie din această a doua serie lui Amos i se arată un obiect, numit anak, care a ridicat probleme de intepretare, pentru că, deşi apare de patru ori în Biblie, toate aceste ocurenţe sunt doar în acest paragraf (7:7-8). Interpretările tradiţionale citesc aici un „zid [construit cu] firul cu plumb”, Domnul având în mână „firul cu plumb” propriu-zis. Aceasta ar însemna că Domnul ar fi un maistru care inspectează munca meşterilor zidari, liderii lui Israel, şi a găsit munca lor necorespunzătoare. Pentru o astfel de citire ar fi necesară amendarea textului de o manieră care l-ar altera nepermis de mult.

Totuşi, termenul este un substantiv împrumutat din akkadiană, unde înseamnă tablă (akk. annaku). Se cunoaşte faptul că, în război, se foloseau pavezele din bronz, un aliaj de cupru cu plumb, şi parapeţii mobili protejaţi împotriva focului cu scuturi sau tablă groasă de bronz la asaltul zidurilor. Imaginea este cunoscută şi în literatura profetică când, ca semn al invincibilităţii sau perenităţii mesajului său, Ieremia este consolidat de Domnul ca un „stâlp de fier” sau un „zid de bronz”.

Prin urmare, când Amos Îl vede pe Domnul stând alături de un zid de tablă, cu tablă de cositor în mână, imaginea transmite un deznodământ dezastruos. Vulnerabilitatea poporului poate fi înţeleasă fie ca unii care se ascund în spatele unui parapet necorespunzător dinaintea unui războinic atât de teribil cum este Domnul, fie ca unii împotriva cărora Dumnezeu are resurse incomensurabile pentru confecţionarea unor cantităţi uriaşe de arme din bronz (cositorul fiind necesar în aliaj cu arama).

Faptul că Domnul va pune tabla de cositor în mijlocul poporului Său are o conotaţie tragică pentru Israel, deoarece gestul acesta anunţă intenţia lui Dumnezeu de a nu mai tolera ordinea actuală a lucrurilor. Dacă ultima oară când apare acest termen, este o abreviere a pronumelui personal de persoana a I-a, singular, atunci sensul vedeniei este speculat din jocul de cuvinte dintre o variantă abreviată a lui anoki (eu) şi anak (tablă).

Sentinţa este ceva mai specifică de data aceasta, pentru că sunt vizate cultul şi monarhia. Din nou, profetul este atent cum face identificarea poporului, evitând numirea patriarhului Avraam, care era îndeaproape identificat cu Iuda din pricina Hebronului, ca locaţie preferată. Aşa se face că Regatul de Nord este asociat cu patriarhii Isaac şi Iacov (Israel) din pricina Sihemului şi Beer-Şebăi, ca locaţii preferate. Pustiire şi nimicire sunt promise localităţilor închinate cultului străin, iar sabia, o metonimie a semnului care sugerează războiul, este promisă dinastiei stăpânitoare, teme comune în oracolele împotriva naţiunilor din introducerea profeţiei.

Menţionarea explicită a dinastiei lui Ieroboam a permis inserarea fragmentului narativ care comentează pe marginea conflictului deschis dintre preotul Amaţia, reprezentantul cultului  de la Bethel, sponsorizat de regele Ieroboam al II-lea şi profetul Amos.

Anunțuri

Comentarii închise la Mijlocirea profetică (III)

Din categoria Curs online SVT3

Comentariile nu sunt permise.