„Să nu furi!” Nici chiar prin plagiat

Plagiatul ne bântuie de când anti-intelectualismul de tip comunist a ajuns să preia controlul asupra dreptului cetățeanului la gândire liberă, creativitate și cercetare. Încă nu știm cât de gravă este vicierea acestui tip falimentar de gândire asupra cercetării românești, dar consecințele începem să le vedem tot mai clar în ultimii ani. Cu siguranță că prea numeroasele schimbări ale Legii Învățământului și ale conducerii ministerului de resort (implicit ale filosofiei de guvernare ale unui sistem atât de important al societății) nu au făcut bine dorinței de reformare mimate, dorite sau intenționate.

Faptul că plagiatul a răbufnit la nivel înalt este doar vârful aisbergului, este dovada că există netulburat la toate celelalte niveluri. Faptul că poți găsi gratuit sau contra-cost pe internet tot felul de lucrări, de la teme de liceu până la lucrări de doctorat este o dovadă că autoritățile nu fac nimic pentru oprirea acestui rău. Probabil că încă nu înțeleg ce înseamnă plagiatul și care sunt efectele sale pe termen mediu și lung.

Plagiatul este furt intelectual calificat. Astăzi există „detectoare de plagiarism”; ele trebuie doar folosite. Chiar și motoare de căutare obișnuite pot ajuta în detectarea plagiarismului, pentru că un număr crescând de materiale este disponibil online. Un grup de inițiativă chiar a pornit un site unde pot fi reclamate lucrările suspectate de plagiat și sursa inspirației lor. Acolo apare și o lucrare de a mea din care s-a preluată masiv conținutul a aproape un capitol. Vezi initiativa Asociatiei GRAUR – Grupul pentru reformă și alternativă universitară (aici).

Faptul că primul ministru se luptă să fie sancționat în termenii proprii, după ce a acceptat să joace în termenii spațiului academic, denotă caracterul mărunt al persoanei în cauză. Asociația Ad-Astra a comunității științifice românești se dezice de demersul domniei sale și publică o reacție la acest incident (descarcă aici documentul în format PDF: Comunicat_Ad_Astra_criza_plagiate_23062012). Susțin demersul acesta și asanarea sistemului de învățământ, nu numai superior, de tot ce înseamnă compromisul prin plagiat.

Pentru cei care nu vor avea timp să citească declarația în întregimea ei redau partea finală a acesteia, unde sunt trecute în revistă trei posibile scenarii de deznodământ și consecințele acestora:

1. Scenariul cel mai firesc şi onorabil este similar cu cel care s-a derulat în Germania şi în Ungaria în cazurile amintite: d-l Victor Ponta, dacă ştie că nu este autorul unei părţi substanţiale a tezei sale doctorat, îşi dă demisia din toate funcţiile publice deţinute, îşi retrage teza şi renunţă voluntar la titluri şi la alte beneficii ce decurg din titlul de doctor. Se înţelege că un astfel de act este dificil şi ar genera, poate, şi o criză politică nedorită în condiţiile actuale. Însă această demisie ar demonstra curaj şi o anumită demnitate, mai ales dacă ar fi depusă imediat. Oricum, credem că ea este inevitabilă. În acelasi scenariu, Universitatea din Bucureşti se delimitează cât mai repede posibil de aceste fapte, pentru a evita compromiterea instituţiei, membrilor şi absolvenţilor ei.

Pentru a preveni astfel de castrofe în viitor, considerăm că este absolut necesar pentru orice ocupant al unei funcţii de demnitate, sau candidat la o astfel de funcţie, să identifice din timp propriile lucrări publicate în condiţii incorecte, prin plagiat sau alte forme de fals, şi să le retracteze cât mai repede. Este, iarăşi, un gest dificil, dar este răul cel mai mic. Considerăm că instituţiile, inclusiv partidele şi mai ales universităţile, trebuie neapărat să insiste asupra acestei clarificări şi să o asiste pe cât posibil, mai ales că tehnologia ce ajută la detectarea plagiatelor, cel puţin a celor grosolane, progresează foarte rapid şi este deja foarte performantă. În lipsa unor astfel de acţiuni, prejudiciul pe care îl generează plagiatul asupra propriei persoane, asupra celor apropiaţi, a societătilor (partide, instituţii) pe care le reprezintă va fi grav şi de neiertat.

2. Al doilea scenariu: dacă acuzaţiile de plagiat sunt neîntemeiate, ele pot fi contestate în mod argumentat, cu dovezi aplicate şi raţionale. În cazul (improbabil) că pot fi oferite dovezi în acest sens, trebuie cerută (chiar în justiţie) retragerea articolelor incriminante (chiar cele din revista Nature) de către cei afectaţi (persoane, universitatea care a acordat titlurile, etc.). Însă contestarea neîntemeiată, printr-o perdea de afirmaţii fără legătură cu fondul problemei, nu ar face decât să-i ridiculizeze şi mai mult pe cei în cauză şi pe cei pe care-i reprezintă.

3. Al treilea scenariu: nu se întâmplă nimic. Din păcate nu putem exclude a priori această eventualitate, în special în lumina exemplului recent dat de d-l Adrian Severin. În acest caz, tot ce este român şi românesc, în primul rând sistemul academic românesc ca sursă ultimă de autoritate, dar şi structurile care se bazează pe autoritate, se vor expune unei ridiculizări şi marginalizări progresive. Până la urmă, se va ajunge tot la demisie, dar prejudiciul va fi mult mai profund. Am observat o reţinere a Opoziţiei de a solicita demisia promptă a d-lui Ponta, posibil şi datorita aşteptarii, corectă tehnic, că prin întarzierea demisiei se va compromite şi mai rau. Dar aceasta întarziere duce la compromiterea nu doar a dumnealui, ci şi a statului român, a românilor, a sistemului academic românesc, a partidului din care face parte şi a partidelor de opoziţie care nu işi fac datoria de a sancţiona prompt neregulile din cadrul Guvernului.

În încheiere, reluăm observaţia că România, românii şi instituţiile româneşti, în primul rând cele academice, se află în plină catastrofă de credibilitate, catastrofă ce se adânceşte rapid. Asociaţia Ad Astra cere demisia imediată a d-lui Ponta din funcţia de prim ministru şi din toate funcţiile publice deţinute. Intârzierea demisiei d-lui Victor Ponta înrăutăţeşte situaţia României, oră de oră şi zi de zi. De asemenea, dacă nu se iau măsuri eficiente de prevenire a unor astfel de evenimente în viitor, repetarea unor catastrofe similare este inevitabilă.

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Uncategorized