Nouă traducere a cărții Numeri

Astăzi am văzut încheiată traducerea din ebraică a cărții Numeri, un proiect la care am lucrat zilnic pe durata ultimelor două luni. Lucrarea este parte a unui proiect ce poartă marca Colegiului Noua Europă, cel care a tradus și Septuaginta în limba română, publicată în anii trecuți. Colectivul de specialiști este coagulat în jurul doamnelor Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, altminteri și senioarele de vârstă ale grupului. Pentru început s-au conturat trei grupuri care au tradus Geneza, Exodul și Deuteronomul. Am lucrat singur la Numeri, iar Leviticul este încă nealocat. Suntem în faza în care se discută elementele semnalate în traducerile realizate de colegii noștri, pentru că munca de traducere trebuie supervizată de tot grupul. Urmează a fi realizat aparatul critic și notele de subsol, deși acestea au fost realizate într-o mică măsură. Deși este o muncă voluntară, am făcut-o ca pe o obligație (deloc împovărătoare) zilnică pentru împrospătarea cunoștințelor de ebraică clasică. Deocamdată am realizat doar prima versiune a textului din Numeri, pentru că va trebui să îl reiau ținând cont de traducerea textelor paralele din Exod. Deja am primit o mulțime de sugestii pentru stilizarea traducerii și încă vor mai fi. Speranța că vom avea o traducere bine realizată ne însuflețește pe toți, mici și mari deopotrivă.

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Deuteronom

Cu Deuteronomul încheiem studiul cărților lui Moise și a primelor 215 pagini ale VT și ale întregii Biblii în ediția din 1921 a versiunii Cornilescu. Ediția din 1923 va avea nevoie de 232 p. pentru a prezenta același material, care a fost îmbogățit cu trimiteri și a fost dispus pe două coloane, fiecare verset începând cu un rând nou. Aceste peste 200 de pagini parcurse reprezintă aproximativ un sfert din VT și aproximativ 19% din toată Biblia. Așadar concluziile noastre pe întreg Pentateuhul ar putea indica direcții pe care Cornilescu le-a urmat în realizarea proiectului său.

Pentru început trebuie să observăm că în Deuteronom munca de corectare a primei ediții este mai slab reprezentată decât în celelalte cărți biblice de la începutul Bibliei. Media schimbărilor realizate de Cornilescu este de o corectură la două capitole. Multe corecturi ar fi putut fi făcute, dar au rămas necorectate. De exemple termenul „pietre” se întâlnește și ca „petre” (Deut. 8:9), termenul „roade” apare și sub forma „roduri” (Deut. 16:15; 26:2, 10, 12; 33:15), termenul „înșățișeri” (Deut. 4:25), „îndreptul” (Deut. 4:25), „vre o” (Deut. 26:14).

Afară de patru note de subsol, la care Cornilescu renunță cu totul în ediția din 1924 (2:9; 24:6; 33:8, 9) și patru erori tipografice îndreptate (7:7; 9:1; 22:9; 28:38), mai există doar 10 situații în care Cornilescu a intervenit. Dintre cele mai importante menționăm următoarele patru: „orice poruncește Domnul” (Deut. 8:3) devine în ediția din 1924: „orice lucru care iese din gura Domnului”; „tot ce aveau” (Deut. 11:6) devine „orice făptură”; „nu s-a așezat încă în ea” (Deut. 20:5) devine „a sfințit”; „murdăriile” (Deut. 23:13) devine „ceea ce a ieșit din tine”. Variantele secundare sunt mai apropiate de varianta literală.

Ca observații generale privitoare la munca depusă de Cornilescu asupra ediției din 1921 pentru a o pregăti de publicare de către Societatea Biblică Britanică (SBB) în 1924 se pot aminti următoarele:

(1) Cornilescu a făcut tranziția de la un sistem fonetic vechi la unul nou, dar procesul nu este desăvârșit.

(2) Cornilescu a încercat să producă o versiune accesibilă maselor largi, mai puțin educate. În ciuda străduințelor de a actualiza limbajul, s-au păstrat numeroase arhaisme, regionalisme și forme populare împreună cu formele lor mai curente sau mai elevate.

(3) Cerința impusă de SBB de a renunța la notele de subsol și de a oferi un text fără adăugiri nu a fost respectată coerent: unele note de subsol au dispărut cu totul, altele au apărut ca transformări ale informațiilor dintre paranteze, incluse inițial în text (mai ales în Gen. 9 – 26).

(4) Cerința impusă de SBB de renunțare la perifraze a fost urmărită în parte, multe altele fiind preluate în ediția a doua.

(5) Corectura erorilor tipografice a fost făcută de o manieră imperfectă. Multe au fost pierdute și alte erori noi au fost făcute.

(6) Erorile corectate, atât calitativ cât și cantitativ, trădează o perioadă scurtă de timp avută la dispoziție de Cornilescu pentru pregătirea de tipar a noii ediții și o muncă realizată fără sprijinul unei echipe.

(7) Ediția a doua (1924) reproduce ediția din 1921. Dacă ar fi să luăm în calcul corecturile făcute în cele aproximativ 180 de versete din Pentateuh ca tot atâtea versete noi, raportate la cele 5845 versete ale Petateuhului, după socoteala masoreților, atunci ediția din 1924 este nouă doar în raport de cel mult 3%.

 

Să fie Israel mai binecuvântat decât alte popoare pentru că nu va avea bărbați?

După o săptămână de bolire, încep ușor-ușor să reiau lucrul. Aceasta înseamnă și lectura Deuteronomului în versiunea lui Cornilescu, comparând ediția din 1924 cu cea din 1921. Voi face câteva precizări cu privire la textul din Deuteronom 7:14, acolo unde ediția din 1921 spune: „Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; și la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale”.

Bunul simț ne obligă să înțelegem „bărbații” din acest context ca fiind „bărbați sterili”. În adevăr, originalul evreiesc s-ar traduce mai literal astfel: „Vei fi mai binecuvântat decât toate popoarele: la tine nu va fi nici neroditor, nici neroditoare, și nici la vitele tale.” Așadar se folosește un adjectiv substantivizat (‘aqar).

Cornilescu a optat însă pentru o variantă posibilă în acele limbi moderne unde adjectivul nu se acordă în gen și număr cu substantivul, ci are o singură formă. Limba română, ca și ebraica clasică, impune acordarea adjectivului cu genul (real) al substantivului pe care îl determină: bărbat neroditor, femeie neroditoare, vite neroditoare.

Ca și în alte dăți, se poate constata apropierea versiunii Cornilescu de versiunea franceză a lui Segond: „Tu seras béni plus que tous les peuples; il n’y aura chez toi ni homme ni femme stérile, ni bête stérile parmi tes troupeaux.” Cornilescu a tradus la calc, de unde derivă și confuzia semnalată mai sus.

Este clar că Dumnezeu a promis binecuvântarea lui Israel, dar aceasta nu însemna lipsa bărbaților, ci a bărbaților neroditori. Dacă ar fi tradus din original, Cornilescu nu ne-ar fi lăsat un text problematic precum cel de față.