Arhive pe categorii: Biblia românească

Aprecieri critice ale unor versiuni şi ediţii ale Bibliei în limba română

Revizuirea versiunii Dumitru Cornilescu 1924, un proiect al Societății Biblice Britanice pentru centenarul Cornilescu

Dumitru Cornilescu (1891-1975) este cunoscut românilor pentru versiunea Bibliei publicată de Societatea Biblică Britanică (SBB) în 1924, după ce inițial văzuse lumina tiparului în 1921 pe cheltuiala prințesei Callimachi și sub egida Societății Evanghelice Române. România trecuse de Marele Război și de Marea Unire, cererea de Biblii era mare, iar SBB avea depozitele goale. În plus reforma limbii române promovată de Academie făcea versiunea folosită până atunci de popor anacronică. Din aceste motive SBB este de acord cu preluarea versiunii lui Cornilescu ca text pentru Biblia românească însă cu condiția ca traducătorul să o revizuiască ținând cont de Regulile pentru traducări ale SBB (1917). În cele din urmă versiunea din 1921 a fost preluată integral și cu extrem de puține corecturi[1]. În 1929, Cornilescu primește încuviințarea de a revizui textul Bibliei Cicero din 1911, care se va publica în 1931 cu subtitlul „traducere nouă după titlul original”. Desigur o exagerare, deoarece Cornilescu a realizat doar o stilizare a textului.

Până nu demult, se știau puține lucruri despre DC, a cărui persoană și lucrare fuseseră învăluite cu timpul de o aură legendară.  Printre sursele precare de informații existente se numărau: autobiografia lui Cornilescu[2], biografia lui Alexandru Măianu publicată postum[3] și amintirile pastorului Iosif Țon care s-ar fi întâlnit personal cu DC în Elveția[4]. În 2014, în urma studierii arhivelor SBB din Biblioteca Universității din Cambridge, Emanuel Conțac a publicat un volum cu corespondența întreținută de SBB cu DC si cu alte personalități din România cu privire la traducerea Bibliei. La sfârșitul volumului de corespondență[5], Conțac lansa ideea revizuirii VDC care a prins imediat la conducerea SBIR și în câteva luni SBB a acceptat ideea, SBIR a strâns echipa de revizori, astfel  încât în 19 iunie 2015 puteam anunța începerea muncii de revizuire[6].

Inițiativa SBB de revizuire a VDC24 are menirea să ofere oportunitatea unor reparații datorate lui Cornilescu și poporului român, printr-o nouă ediție adaptată exigențelor curente și în acord cu principiile precizate încă de la începutul secolului trecut în Regulile pentru traducători , dar care în condițiile de atunci nu au putut fi respectate.  Oricum Regulile pentru traducători nu au fost impuse în litera lor și nici acum nu sunt. Unele dintre cerințe s-au schimbat pe măsură ce SBB și-a schimbat abordarea față de problematica traducerii Bibliei. În cele ce urmează voi spicui câteva dintre regulile SBB de la începutul secolului trecut care vor putea fi îndeplinite cu prilejul ediției revizuite.

 (Regula 2) Nu se admite spre publicare traducerea sau revizuirea întreprinsă de un singur om, acolo unde ar fi fost posibilă formarea unui Comitet de persoane competente. Traducerea și revizuirea se întreprinde după consultări cu bisericile majoritare. Traducătorii au nevoie de calificări spirituale, academice și lingvistice. SBB nu a reușit să găsească nici măcar doi specialiști și informațiile primite de la misionarii englezi de pe teren erau pesimiste cu privire la capacitatea de colaborare a celor câțiva cărturari români existenți.

SBB a realizat că poate aștepta zadarnic după biserica majoritară în privința revizuirii versiunii unui călugăr ortodox caterisit. Cu bisericile tradiționale, SBIR derulează  alte proiecte. Cultele evanghelice au fost solicitate a constitui echipa de specialiști care să revizuie VDC sub coordonarea lui Emanuel Conțac. Echipa revizorilor îi include pe următorii (în ordine alfabetică):

  1. Emanuel Conțac (penticostal)
  2. Laurențiu Gabriel Ionescu (adventist)
  3. Florin Lăiu (adventist)
  4. Laurențiu Moț (adventist)
  5. Gelu Păcurar (baptist)
  6. Dragoș Ștefănică (penticostal)
  7. Ciprian-Flavius Terinte (penticostal)
  8. Silviu Tatu (baptist)

Editarea literară beneficiază suplimentar de pe urma revizuirii realizate de dr. Cristinel Sava (adventist). Comisia pastorală care execută ultima revizuire îi include pe dr. Ioan Brie (penticostal), dr. Cornel Boingeanu (baptist), dr. Ieremia Rusu (creștin-după-evanghelie), Iacob Pop (adventist).

Cărțile Bibliei au fost împărțite unor echipe de doi revizori care parcurg succesiv același text. După ce se rezolvă discordanțele dintre cei doi și revizorul general, textul intră în plenul echipei de revizori, unde se clarifică problemele rămase nerezolvate. Apoi textul trece prin revizuire literară și în ultima etapă ajunge la comisia pastorală. Chestiunile care necesită muncă suplimentară se întorc la revizori. Până în momentul de față munca de revizuire este în grafic, dar este nevoie de reluarea activității în plen. După publicarea în ediție pilot a Genezei, împreună cu evangheliile lui Marcu și Ioan și cu Epistola către romani (2016), se urmărește finalizarea cu prioritate a NT și publicarea în cursul anului viitor a NT în versiunea revizuită.

(Regula 7) Comitetul SBB dorește ca, ori de câte ori este posibil, traducerea să se facă din originalul ebraic, aramaic și grecesc. SBB știa că DC nu se poate achita de această îndatorire.  Pentru Măianu, biograful lui DC, faptul că DC a tradus din ebraică fără să cunoască limba este o adevărată minune[7]. Desigur minunea aceasta este în ton cu legenda realizării LXX. Regula 10 adăuga: Traducătorii nefamiliarizați cu textul ebraic pot urmări versiunile autorizate în limba engleză. DC a folosit mai mult decât orice altă versiune modernă, pe cea realizată de elvețianul Louis Segond în franceză și pe care prințesa Calimachi o aprecia atât de mult încât o dorea și în românește.

Spre deosebire de situațiile precare de acum o sută de ani, când își desfășura activitatea Cornilescu, suntem beneficiarii unui volum imens de resurse. Așa cum tiparnița a revoluționat tipăritul în sec. XV, calculatorul a revoluționat tipăritul în sec. XX. Astăzi munca de tipărire a Bibliei este asistată de calculator, există cursuri de pregătire și lucrări de specialitate în domeniu. Cu siguranță astăzi nu se mai poate imagina ca munca de traducere a Bibliei să se realizeze de un singur om, din versiuni moderne nu din original, cu ajutorul unei mașini de scris până la pierderea abilității de a mai folosi membrele superioare.

În lumina principiile SBB de mai sus, vor fi corectate textele care au fost preluate în mod greșit prin calchiere din franceză. Astfel „Dumnezeu m-a făcut de râs” (Gen. 21:6) devine „Dumnezeu mi-a dat prilej de râs”, deoarece nașterea nu era o pricină de ocară, indiferent de vârsta la care survenea. Apoi, versiunea imposibilă din Deut. 7:7-8, unde Cornilescu spusese „Dumnezeu nu v-a ales DOAR pentru că sunteți mai numeroși… căci voi sunteți mai puțin numeroși decât toate popoarele”  devine „Nu pentru că sunteți mai numeroși…”; „basiliscul” din Proverbe 23:32 (Isaia 11:8,14:29;  59:5; Ier. 8:17) trebuie să devină „viperă”, deoarece hibridul șarpe-cocoș din mitologia păgână românească nu are nimic în comun cu literatura biblică.

 (Regula 13) Se recomandă evitarea stilului colocvial, a limbajului vulgar și a limbajul artistic prea elevat. Parafraza trebuie evitată cât de mult posibil. Fiecare versiune ar trebui să fie atât de literală pe cât permite limba. Parafraza este marcă a stilului cornilescian. Probabil parafraza ar fi folositoare pentru o audiență mai puțin educată și într-o ediție în care notele de subsol sunt interzise. Nici chiar pentru ediția din 1924, DC nu a renunțat la parafrază. Era prea mult de corectat într-un timp prea scurt. Situația este mult schimbată astăzi, așa că putem renunța la parafrază ori de câte ori vom putea găsi un echivalent mai succint care poate îndeplini aceeași funcție. Formularea compactă este cu atât mai importantă în poezie, acolo unde exprimarea concisă este marca rostirii poetice. Cel mai ilustru exemplu, cunoscut de toți este „stare după voia lui Dumnezeu” (Is. 53:11) pe care îl înlocuim cu „îndreptățire”. Alte exemple ușor de identificat peste tot în Biblie sunt următoarele: „tron” în loc de „scaun de domnie”, „sceptru” în loc de „toiag de domnie”, „sanctuar” în loc de „locașul cel sfânt”, „învecinat” în loc de „care vă înconjoară” (Ez. 11:12).

Claritatea limbii este dată și de renunțarea la termenii învechiți și populari, la regionalismele și la arhaismele, de care abundă VDC, pentru care avem echivalenți mai cunoscuți. Deși susțin introducerea verbului „a pogârci” pentru acțiunea de strângere a roadelor rămase pe urma culegătorilor, cel mai probabil nu va fi acceptat pe motiv că este un regionalism. Acțiunea nu se mai practică astăzi și termenul nu este cunoscut. Pentru că nu avem un altul vom rămâne cu o parafrază. Verbul „a tăbărî” înseamnă a invada, dar termenul ebraic pe care îl traduce înseamnă „a cartirui, a-și întinde cortul, a-și stabili tabăra”. Cum ar suna Ioan 1:14 dacă am spune: „Cuvântul S-a făcut trup și a tăbărât printre noi”? Alți termeni arhaici la care s-ar putea renunța sunt: sâlnicie (violență), caraulă (2Regi 9:17, preferăm străjer), cărmiziu (preferăm cârmâz/stacojiu), aguridă (struguri acri), curvie (desfrânare), ibovnic (amant, iubit), proroc, a proroci (profet, a profeți), a lepăda (arunca) isprăvi, a prăvăli, a prăpădi.

Actualizarea textului presupune și renunțarea la anumite anacronisme. În Ezechiel 21:21, VDC spune că Nebucadnețar dă cu bobii, cam cum dau vrăjitoarele. Mai bine ar fi „întreabă sorții”. Redarea lui HAYIM prin „făpturi vii” este pleonastică (Ez. 1, 10), dar în evreiește nu suferă în această privință. Termenilor specifici culturii orientale trebuie să li se găsească echivalenții potriviți: BEER este fântână, dar BOR este fântână oarbă (rezervor subteran de apă); NAAR este fluviu, râu, pârâu, dar NAKHAL este un ued (o vale cu apă temporară) pe care îl traducem prin vale (seacă, după caz; 1Regi 17:3, 7). Robia nu descrie cu exactitate situația deportării pe care au suferit-o evreii care au supraviețuit cuceririi asiriene și, mai târziu, a celei babiloniene. S-ar putea păstra termenul pentru registrul poetic, dar „exilul” denotă mai precis ce se întâmplă cu ei. Exilul presupune strămutarea și robia, dar robia nu presupune obligatoriu strămutarea.

Termenii polisemantici vor fi exploatați cât mai bine, așa încât să folosim sensul cel mai potrivit într-un context dat. MELEK nu trebuie să fie întotdeauna „împărat”, chiar și atunci când definește un mic voievod. LEHEM nu trebuie tradus întotdeauna prin „pâine”, ci în funcție de necesități poate fi hrană sau merinde. Putem traduce șemen prin „ulei”, când se are în vedere uzul casnic, și „untdelemn” pentru uzul cultic.

Figurile artistice pot fi păstrate, dacă sunt înțelese și gustate de audiența din limba țintă. Altminteri ele trebuie traduse sau însoțite de o notă explicativă. Așa ar putea fi hendiada „bunătate și îndurare” ce poate fi explicată în subsol ca „o adevărată bunătate”, sau „judecată și dreptate” care ar putea fi explicată ca „judecată dreaptă”. Uneori literalismul se poate dovedi păgubos. Cu puține excepții particula HINNE este tradusă prin „iată că”. Ea poate reda uneori surpriza („iată!, deodată”), alteori contrastul („dar”), concluzia („așadar”), certitudinea („desigur”), condiția („însă”), dar poate introduce relatarea visului („se făcea”), sau pur și simplu atrage atenția asupra unui personaj și ar putea fi redat prin întorsătura frazei (Gen. 34:21).

(Regula 14) Notele marginale sunt permise doar dacă aduc clarificări unor dificultăți, precum: lecțiuni alternative, redări alternative, dificultăți din limba sursă sau limba țintă, nume proprii (clarificarea funcției pe care o poartă entitatea numită), referințe, cuvinte adăugate ce nu apar în original. DC se va folosi de această posibilitate însă numai pentru Geneza, parțial pentru Exod și cu totul excepțional pentru restul Bibliei, ca și cum a renunțat la acest proiect din lipsă de timp. Alte versiuni moderne au folosit cu succes diverse tipare care vor fi folosite și în ediția revizuită a lui Cornilescu: marcarea numelui divin cu capităluțe, marcarea adăugirilor cu italice, introducerea notelor de subsol explicative, introducerea subtitlurilor pentru pericope. Se păstrează trimiterile.

(Regula 15) Se uniformizează modul de folosire a unor termeni cu referire la numele și atributele divine, concepte teologice, practici cultice, realități morale, spirituale și psihologice. Armonizarea în folosirea aceluiași sens al unui cuvânt dat în contexte similare. Cornilescu a folosit în mod liber termenii din aceeași familie de cuvinte: fărădelege / nelegiuire / răzvrătire / păcat SAU lege / precept / reglementare / rânduială / hotărâre SAU Lăcaș / Templu / Sanctuar / Casă. Cornilescu traduce expresia „mișpat uțedaqa” în cinci feluri diferite pe parcursul a două capitole din Ezechiel (18 și 33): „judecată și dreptate” (18:5) „neprihănire și dreptate” (Ez. 18:19), „ce este drept și plăcut” (18:21), „ce este drept și bine” (18:27), „ce este bine și plăcut” (33:14, 16). Nu se justifică acest lucru. În Ezechiel 20 se spune de șase ori că Domnul „a ridicat mâna și a zis” cu sensul de a jura, dar DC traduce în trei feluri diferite: „mi-am ridicat mâna și am zis” (20:5, 6), „mi-am ridicat mâna și le-am jurat” (20:15, 23), „jurasem” (20:28, 42). De preferat a se traduce unitar „am jurat”. Dacă anumite fragmente se repetă (cum e cazul cu descrierea omului păcătos sau virtuos din Ezechiel 18) traducătorului nu-i este permis să le armonizeze ad-hoc, ci trebuie să permită autorului să fie original acolo unde dorește. Repetiția este semnificativă pentru interpretare în maniera în care se folosește de către autor. Traducătorul nu are autoritatea de a schimba textul.

(Regula 24) Este permisă împărțirea textului canonic pe paragrafe. Împărțirea pe capitole și versete urmărește tiparul promovat de versiunile autorizate în limba engleză.

Cornilescu s-ar fi putut folosi de acest mijloc, dar preferă să păstreze tehnica de a începe fiecare verset cu rând nou. VDC aranja doar Psalmii, Proverbele, Iov, Cântarea-cântărilor și Lamentații în versuri, deși tot în versuri au fost scrise și Eclesiastul și cea mai mare parte a scrierilor profetice. Chiar și textele aranjate ca versuri au nevoie de o mai riguroasă împărțire. Legislația, genealogiile (ascendente, descendente, sau de orice alt tip ar fi) și listele pot fi și ele aranjate astfel încât să faciliteze înțelegerea textului și să scoată în evidență frumusețea sa.

Din corespondență reiese un obicei deranjant pentru SBB, acela că D. Cornilescu asista la realizarea șpalturilor, intervenind și solicitând refacerea acelora pe care sesiza erori. După ce a constatat că are de plătit facturi prea mari pentru realizarea șpalturilor, SBB a trebuit să-i interzică lui Cornilescu a mai interveni în procesul de tipărire din momentul predării manuscrisului. La aproape 100 de ani de la publicare versiunii lui Cornilescu, suntem în postura privilegiată de a ne asigura că ce se tipărește este corect și acurat. Putem să întoarcem un text pe toate fețele. Prin munca succesivă în trei echipe  de complexitate crescândă putem realiza un produs finit la care nu se putea visa în 1924. Suntem onorați că SBB a revenit la proiectul lui Cornilescu pentru a-i da și credibilitatea academică de care avea nevoie și pentru a-l actualiza pentru noua generație de utilizatori. Întrebarea nu este dacă vom avea o Biblie pe înțelesul noii generații, ci dacă va mai fi cineva interesat să o citească.

„Când va veni Fiul Omului, va găsi El oare credință pe pământ?” (Luca 18:8)

P.S. Exemplele pot fi înmulțite exponențial. Articolul a fost prezentat la Conferința anuală Wycliffe România, 20 octombrie 2017.

[1] Pentru cărțile Pentateuhului am comparat versiunea din 1922 cu cea din 1924 și am găsit modifări în raport de doar 3%. Vezi cele cinci articole publicate pe blog la adresele următoare: statu.wordpress.com/2015/01/28/versiunea-cornilescu-in-doua-editii-1921-si-1924/, statu.wordpress.com/2015/01/31/cat-a-prelucrat-cornilescu-editia-din-1921-pentru-a-fi-publicata-ca-editia-sbb-din-1924/, statu.wordpress.com/2015/02/04/cat-a-prelucrat-cornilescu-editia-din-1921-pentru-a-fi-publicata-ca-editia-sbb-din-1924-leviticul/, statu.wordpress.com/2015/02/10/cat-a-prelucrat-cornilescu-editia-din-1921-pentru-a-fi-publicata-ca-editia-sbb-din-1924-numeri/, statu.wordpress.com/2015/02/19/cat-a-prelucrat-cornilescu-editia-din-1921-pentru-a-fi-publicata-ca-editia-sbb-din-1924-deuteronom/.

[2] Iosif Țon, Credința adevărată (Chicago, IL: SMR, 1991), p. 101-115.

[3] Aleandru Măianu, Viața și lucrarea lui Dumitru Cornilescu: traducătorul Bibliei în limba română modernă (București, 1995).

[4] Prin anii ’80, circulau înregistrări pe bandă de casetofon ale predicii susținute de Iosif Țon cu privire la traducerea lui Dumitru Cornilescu, pe care am avut și eu ocazia să o ascult în repetate rânduri.

[5] E. Conțac (ed.), Cornilp. 405.

[6] statu.wordpress.com/2015/06/19/revizuirea-versiunii-cornilescu-1924-a-inceput/

[7] A. Măianu, op.cit., p. 132.

Anunțuri

Un comentariu

Din categoria Biblia românească

Revizuirea versiunii Cornilescu 1924 a început (update)

În pregătirea centenarului versiunii Dumitru Cornilescu 1924, British and Foreign Bible Society (BFBS) și mandatara românească a acestei instituții – Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) – au demarat proiectul de revizuire a versiunii. În prima fază, colectivul de revizori vor trebui să compare traducerea în românește cu manuscrisul ebraic pentru Vechiul Testament și cu cel grecesc pentru Noul Testament, corectând ceea ce se îndepărtează de sensul original așa cum îl înțeleg astăzi în lumina resurselor existente. Deși se va caută păstrarea idiomului cornilescian, aceasta nu înseamnă că unele regionalisme și arhaisme ieșite din uz nu vor fi înlocuite. Sunt vizate și niște îmbunătățiri pe care Cornilescu nu a avut timp să le realizeze, sau BFBS nu i-a dat acceptul să le implementeze pe motiv că audiența românească era încă în faza de alfabetizare biblică la începutul sec. XX. Avem motive să credem că o sută de ani mai târziu românii au depășit acea fază și putem spera ca ediția revizuită a lui Cornilescu să facă saltul spre noul veac. Sunt convins că însuși Cornilescu nici măcar nu a visat la oportunitățile care sunt disponibile astăzi pentru o asemenea întreprindere, așa cum nici nu și-a imaginat ca un colectiv de savanți să ajungă a-i revizui lucrarea la un secol de la publicarea ei prin BFBS.

Inițial SBIR a contactat persoane competente din trei instituții de învățământ superior din România: Institutul Teologic Adventist Cernica, Universitatea Emanuel din Oradea și Institutul Teologic Penticostal din București, cu intenția ca fiecare dintre cultele Adventist, Baptist și Penticostal să aibă câte trei reprezentanți în acest proiect. Persoanele nominalizate de la Oradea au declinat invitația. Au fost invitate altele două în locul lor astfel încât lista arată în felul următor: Florin Lăiu (VT), Florin Moț (NT) și Daniel Olariu  (VT) de la adventiști, Radu Gheorghiță (NT), Gelu Păcurar (VT) și Silviu Tatu (VT) de la baptiști, Emanuel Conțac (VT și NT), Romulus Ganes (VT) și Ciprian Terinte (NT) de la penticostali. S-au format echipe mixte de câte două persoane și le-au fost alocate cărțile din VT și NT.

Asemenea lui Cornilescu, trebuie să ne achităm de datorie la deplina noastră capacitate, lăsând contemporanilor și posterității să-i discearnă valoarea și să scrie istoria. Oricum, ceea ce contează în ultimă instanță este „cartea de aducere aminte” pe care o scriu funcționarii cerului.

6 comentarii

Din categoria Biblia românească

Nouă traducere a cărții Numeri

Astăzi am văzut încheiată traducerea din ebraică a cărții Numeri, un proiect la care am lucrat zilnic pe durata ultimelor două luni. Lucrarea este parte a unui proiect ce poartă marca Colegiului Noua Europă, cel care a tradus și Septuaginta în limba română, publicată în anii trecuți. Colectivul de specialiști este coagulat în jurul doamnelor Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, altminteri și senioarele de vârstă ale grupului. Pentru început s-au conturat trei grupuri care au tradus Geneza, Exodul și Deuteronomul. Am lucrat singur la Numeri, iar Leviticul este încă nealocat. Suntem în faza în care se discută elementele semnalate în traducerile realizate de colegii noștri, pentru că munca de traducere trebuie supervizată de tot grupul. Urmează a fi realizat aparatul critic și notele de subsol, deși acestea au fost realizate într-o mică măsură. Deși este o muncă voluntară, am făcut-o ca pe o obligație (deloc împovărătoare) zilnică pentru împrospătarea cunoștințelor de ebraică clasică. Deocamdată am realizat doar prima versiune a textului din Numeri, pentru că va trebui să îl reiau ținând cont de traducerea textelor paralele din Exod. Deja am primit o mulțime de sugestii pentru stilizarea traducerii și încă vor mai fi. Speranța că vom avea o traducere bine realizată ne însuflețește pe toți, mici și mari deopotrivă.

Comentarii închise la Nouă traducere a cărții Numeri

Din categoria Biblia românească

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Deuteronom

Cu Deuteronomul încheiem studiul cărților lui Moise și a primelor 215 pagini ale VT și ale întregii Biblii în ediția din 1921 a versiunii Cornilescu. Ediția din 1923 va avea nevoie de 232 p. pentru a prezenta același material, care a fost îmbogățit cu trimiteri și a fost dispus pe două coloane, fiecare verset începând cu un rând nou. Aceste peste 200 de pagini parcurse reprezintă aproximativ un sfert din VT și aproximativ 19% din toată Biblia. Așadar concluziile noastre pe întreg Pentateuhul ar putea indica direcții pe care Cornilescu le-a urmat în realizarea proiectului său.

Pentru început trebuie să observăm că în Deuteronom munca de corectare a primei ediții este mai slab reprezentată decât în celelalte cărți biblice de la începutul Bibliei. Media schimbărilor realizate de Cornilescu este de o corectură la două capitole. Multe corecturi ar fi putut fi făcute, dar au rămas necorectate. De exemple termenul „pietre” se întâlnește și ca „petre” (Deut. 8:9), termenul „roade” apare și sub forma „roduri” (Deut. 16:15; 26:2, 10, 12; 33:15), termenul „înșățișeri” (Deut. 4:25), „îndreptul” (Deut. 4:25), „vre o” (Deut. 26:14).

Afară de patru note de subsol, la care Cornilescu renunță cu totul în ediția din 1924 (2:9; 24:6; 33:8, 9) și patru erori tipografice îndreptate (7:7; 9:1; 22:9; 28:38), mai există doar 10 situații în care Cornilescu a intervenit. Dintre cele mai importante menționăm următoarele patru: „orice poruncește Domnul” (Deut. 8:3) devine în ediția din 1924: „orice lucru care iese din gura Domnului”; „tot ce aveau” (Deut. 11:6) devine „orice făptură”; „nu s-a așezat încă în ea” (Deut. 20:5) devine „a sfințit”; „murdăriile” (Deut. 23:13) devine „ceea ce a ieșit din tine”. Variantele secundare sunt mai apropiate de varianta literală.

Ca observații generale privitoare la munca depusă de Cornilescu asupra ediției din 1921 pentru a o pregăti de publicare de către Societatea Biblică Britanică (SBB) în 1924 se pot aminti următoarele:

(1) Cornilescu a făcut tranziția de la un sistem fonetic vechi la unul nou, dar procesul nu este desăvârșit.

(2) Cornilescu a încercat să producă o versiune accesibilă maselor largi, mai puțin educate. În ciuda străduințelor de a actualiza limbajul, s-au păstrat numeroase arhaisme, regionalisme și forme populare împreună cu formele lor mai curente sau mai elevate.

(3) Cerința impusă de SBB de a renunța la notele de subsol și de a oferi un text fără adăugiri nu a fost respectată coerent: unele note de subsol au dispărut cu totul, altele au apărut ca transformări ale informațiilor dintre paranteze, incluse inițial în text (mai ales în Gen. 9 – 26).

(4) Cerința impusă de SBB de renunțare la perifraze a fost urmărită în parte, multe altele fiind preluate în ediția a doua.

(5) Corectura erorilor tipografice a fost făcută de o manieră imperfectă. Multe au fost pierdute și alte erori noi au fost făcute.

(6) Erorile corectate, atât calitativ cât și cantitativ, trădează o perioadă scurtă de timp avută la dispoziție de Cornilescu pentru pregătirea de tipar a noii ediții și o muncă realizată fără sprijinul unei echipe.

(7) Ediția a doua (1924) reproduce ediția din 1921. Dacă ar fi să luăm în calcul corecturile făcute în cele aproximativ 180 de versete din Pentateuh ca tot atâtea versete noi, raportate la cele 5845 versete ale Petateuhului, după socoteala masoreților, atunci ediția din 1924 este nouă doar în raport de cel mult 3%.

 

Comentarii închise la Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Deuteronom

Din categoria Biblia românească

Să fie Israel mai binecuvântat decât alte popoare pentru că nu va avea bărbați?

După o săptămână de bolire, încep ușor-ușor să reiau lucrul. Aceasta înseamnă și lectura Deuteronomului în versiunea lui Cornilescu, comparând ediția din 1924 cu cea din 1921. Voi face câteva precizări cu privire la textul din Deuteronom 7:14, acolo unde ediția din 1921 spune: „Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; și la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale”.

Bunul simț ne obligă să înțelegem „bărbații” din acest context ca fiind „bărbați sterili”. În adevăr, originalul evreiesc s-ar traduce mai literal astfel: „Vei fi mai binecuvântat decât toate popoarele: la tine nu va fi nici neroditor, nici neroditoare, și nici la vitele tale.” Așadar se folosește un adjectiv substantivizat (‘aqar).

Cornilescu a optat însă pentru o variantă posibilă în acele limbi moderne unde adjectivul nu se acordă în gen și număr cu substantivul, ci are o singură formă. Limba română, ca și ebraica clasică, impune acordarea adjectivului cu genul (real) al substantivului pe care îl determină: bărbat neroditor, femeie neroditoare, vite neroditoare.

Ca și în alte dăți, se poate constata apropierea versiunii Cornilescu de versiunea franceză a lui Segond: „Tu seras béni plus que tous les peuples; il n’y aura chez toi ni homme ni femme stérile, ni bête stérile parmi tes troupeaux.” Cornilescu a tradus la calc, de unde derivă și confuzia semnalată mai sus.

Este clar că Dumnezeu a promis binecuvântarea lui Israel, dar aceasta nu însemna lipsa bărbaților, ci a bărbaților neroditori. Dacă ar fi tradus din original, Cornilescu nu ne-ar fi lăsat un text problematic precum cel de față.

Comentarii închise la Să fie Israel mai binecuvântat decât alte popoare pentru că nu va avea bărbați?

Din categoria Biblia românească

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Numeri

Ediția din 1924 a versiunii Cornilescu preia subtitlurile fără modificări din ediția publicată cu trei ani mai devreme pe cont propriu. În cele 36 de capitole ale cărții Numeri am putut identifica 58 de corecturi, adică o medie de 1.6 corecturi / capitol.  În opt dintre capitole nu a fost făcută nicio corectură. În alte 13 capitole a fost făcută câte o corectură. Cele mai multe corecturi au fost realizate în cap. 4, 9, 22 (cinci corecturi), cap. 2 (patru corecturi), cap. 3, 13, 16, 18, 26 (trei corecturi). Printre aceste corecturi figurează 22 de erori de tipar. Altele câteva privesc schimbări datorate optării pentru un sinonim. Ca și în cărțile anterioare, expresia „între cele două seri” a fost schimbat cu „seara”, suplimentat cu o notă explicativă la subsol (9;3, 5, 11; 28:4, 8). În 21:24 se renunță la nota de subsol care explica divinitatea moabiților, Chemoș.

În ediția din 1924 Cornilescu a scăpat a corecta mai multe erori: „întăi” (Num. 3:12; 10:14, 17), „cinci zeci” (Num. 4:30, 36, 47; 26:47), „șapte zeci” (Num. 7:61), „lighian” (Num. 7:79, 85), „pănă” (Num. 10:21), „i-a eșit înainte” (Num. 20:20), „femeea aceea” (Num. 25:8), „adăogat” (Num. 27:13), „răsbună” (Num. 31:1), „miază zi” (Num. 34:3,4), „miază noapte” (Num. 34:7, 9). La toate acestea se pot identifica variantele corecte în cartea Numeri, uneori chiar în același capitol, unde apare varianta defectuoasă.

Cornilescu a renunțat la patru parafraze din ediția anterioară. Astfel „legământ de necălcat” devine „legământ de sare” (Num. 18:19), „cei după voia lui Dumnezeu” devine „cei neprihăniți” (Num. 23:10), „ca să-și pedepsească trupul” devine „ca să-și mîhnească sufletul” (Num. 30:13). S-ar mai fi putut renunța la parafraza „din cutare se pogoară familia cutare”, care apare frecvent în cap. 26.

Se renunță și la variantele unor texte din 1921 care căutau să explice unele texte dificile (2:3; 2:18; 13:29; 18:16) și se preferă o variantă mai literală. Pierderea afirmației „Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru”, pierdută în ediția din 1921, este repusă la locul ei: la finele v. 15:41. Totuși, verbul „s-au apropiat” apare în ebraică în 27:1, dar Cornilescu îl plasează în v. 2, probabil pentru a da fluență frazei.

(Va urma)

Comentarii închise la Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Numeri

Din categoria Biblia românească

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Exodul

În acest articol voi căuta să identific modul în care a înțeles Cornilescu să transpună în practică cerințele SBB precizate în Reguli pentru traducători și aduse la cunoștința sa de Kilgour atunci când a pregătit cartea Exodul. Pentru aceasta am comparat ediția din 1921 a versiunii Cornilescu cu forma textului din 1935, cea mai veche a ediției din 1924 pe care am găsit-o.

Ediția din 1924 păstrează intertitlurile ediției din 1921, dar nu și puținele titluri de secțiuni mari: Poporul lui Israel în Egipt (la începutul cărții) și Poporul lui Israel în pustie (înainte de 15:22). Se introduce scrierea pe două coloane și se adaugă trimiteri la cele mai multe versete. Se renunță la împărțirea pe paragrafe și se preferă începerea fiecărui verset  cu rând nou, numerotat la început de rând. Textul din 1921 acoperea 44 de pagini, dar în varianta pe două coloane și cu trimiteri textul ajunge la peste 48 de pagini.

Ca și în cazul Genezei, și în Exod primele câteva capitole sunt prelucrate mai mult decât cele care au rămas. De data aceasta în primele trei capitole am identificat 36 de schimbări, iar în celelalte 37 de capitole doar 41 de schimbări. Media corecturilor făcute în primele trei capitole este de 12 / capitol, iar în capitolele 4-40 media corecturilor este de 1,1 / capitol. În 35 de capitole din cele 40 ale Exodului apar trei sau mai puține schimbări, iar 14 capitole dintre acestea au fost preluate fără nicio schimbare. Este clar că primele trei capitole au fost supuse unui scrutin mai atent, fie de Cornilescu însuși, fie de colaboratorii SBB care au făcut observații pe text. Constatăm că se repetă practica de a acorda atenție mai mare lucrării de revizuire în primele capitole  ale cărților biblice.

Observ că unii termeni au fost păstrați cu două forme, deși una dintre ele trebuia corectată în ediția din 1924: „cinci zeci” (Ex. 18:21; 38:12), dar și „cincizeci” (Ex. 18:25; 38:13); „coturi” (Ex. 25:10), dar și „coți” (Ex. 25:23); „miază noapte” (Ex. 26:20, 35; 27:11), dar și miazănoapte (36:25); „în spre” (Ex. 38:11), dar și „înspre” (v. 12, 13); „fie care” (Ex. 30:10), dar și „fiecare” (30:7, 12).

La capitolul parafraze nu pot fi incluse decât două corecturi în Exod: (1) „Dumnezeu a făcut să le meargă bine casele, dîndu-le belșug de copii” (Ex. 1:21) este abreviată în ediția din 1924 ca „Dumnezeu le-a făcut case”, după cum spune originalul ebraic; (2) „să nu te închini aruncîndu-te cu fața la pămînt” (Ex. 23:24), apare ca „să nu te închini înaintea” în ediția din 1924. Pe lângă adăugarea la note de subsol a informațiilor care au apărut în text între paranteze în ediția 1921, Cornilescu schimbă expresia „a da țîță” cu „a alăpta” (Ex. 2:7-9), deși în restul Bibliei a păstrat arhaismul acesta, schimbă „daraveră” cu „pricină” (Ex. 18:16-25; 22:9) și schimbă expresia „între cele două seri” cu „seara” (29:28-41; 30:8).

Mai trebuie semnalat că textul din 7:26-29 în ediția din 1921 este marcat la locul unde trebuia să fie, ca 8:1-4, de unde și schimbările determinate în numerotarea versetelor din capitolul 8. În plus în Exod 11:10 apare propoziția „Domnul a împietrit inima lui Faraon” care lipsise în ediția anterioară.

Nu este exclus ca modificările executate de Cornilescu să fi fost semnalate punctual și / sau să fi fost realizate la o recitire mai atentă a primelor trei capitole ale cărții.

(Va urma)

Comentarii închise la Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Exodul

Din categoria Biblia românească, Biblia şi societatea