Arhive pe categorii: Biblia românească

Aprecieri critice ale unor versiuni şi ediţii ale Bibliei în limba română

Revizuirea versiunii Cornilescu 1924 a început (update)

În pregătirea centenarului versiunii Dumitru Cornilescu 1924, British and Foreign Bible Society (BFBS) și mandatara românească a acestei instituții – Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) – au demarat proiectul de revizuire a versiunii. În prima fază, colectivul de revizori vor trebui să compare traducerea în românește cu manuscrisul ebraic pentru Vechiul Testament și cu cel grecesc pentru Noul Testament, corectând ceea ce se îndepărtează de sensul original așa cum îl înțeleg astăzi în lumina resurselor existente. Deși se va caută păstrarea idiomului cornilescian, aceasta nu înseamnă că unele regionalisme și arhaisme ieșite din uz nu vor fi înlocuite. Sunt vizate și niște îmbunătățiri pe care Cornilescu nu a avut timp să le realizeze, sau BFBS nu i-a dat acceptul să le implementeze pe motiv că audiența românească era încă în faza de alfabetizare biblică la începutul sec. XX. Avem motive să credem că o sută de ani mai târziu românii au depășit acea fază și putem spera ca ediția revizuită a lui Cornilescu să facă saltul spre noul veac. Sunt convins că însuși Cornilescu nici măcar nu a visat la oportunitățile care sunt disponibile astăzi pentru o asemenea întreprindere, așa cum nici nu și-a imaginat ca un colectiv de savanți să ajungă a-i revizui lucrarea la un secol de la publicarea ei prin BFBS.

Inițial SBIR a contactat persoane competente din trei instituții de învățământ superior din România: Institutul Teologic Adventist Cernica, Universitatea Emanuel din Oradea și Institutul Teologic Penticostal din București, cu intenția ca fiecare dintre cultele Adventist, Baptist și Penticostal să aibă câte trei reprezentanți în acest proiect. Persoanele nominalizate de la Oradea au declinat invitația. Au fost invitate altele două în locul lor astfel încât lista arată în felul următor: Florin Lăiu (VT), Florin Moț (NT) și Daniel Olariu  (VT) de la adventiști, Radu Gheorghiță (NT), Gelu Păcurar (VT) și Silviu Tatu (VT) de la baptiști, Emanuel Conțac (VT și NT), Romulus Ganes (VT) și Ciprian Terinte (NT) de la penticostali. S-au format echipe mixte de câte două persoane și le-au fost alocate cărțile din VT și NT.

Asemenea lui Cornilescu, trebuie să ne achităm de datorie la deplina noastră capacitate, lăsând contemporanilor și posterității să-i discearnă valoarea și să scrie istoria. Oricum, ceea ce contează în ultimă instanță este „cartea de aducere aminte” pe care o scriu funcționarii cerului.

6 comentarii

Din categoria Biblia românească

Nouă traducere a cărții Numeri

Astăzi am văzut încheiată traducerea din ebraică a cărții Numeri, un proiect la care am lucrat zilnic pe durata ultimelor două luni. Lucrarea este parte a unui proiect ce poartă marca Colegiului Noua Europă, cel care a tradus și Septuaginta în limba română, publicată în anii trecuți. Colectivul de specialiști este coagulat în jurul doamnelor Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, altminteri și senioarele de vârstă ale grupului. Pentru început s-au conturat trei grupuri care au tradus Geneza, Exodul și Deuteronomul. Am lucrat singur la Numeri, iar Leviticul este încă nealocat. Suntem în faza în care se discută elementele semnalate în traducerile realizate de colegii noștri, pentru că munca de traducere trebuie supervizată de tot grupul. Urmează a fi realizat aparatul critic și notele de subsol, deși acestea au fost realizate într-o mică măsură. Deși este o muncă voluntară, am făcut-o ca pe o obligație (deloc împovărătoare) zilnică pentru împrospătarea cunoștințelor de ebraică clasică. Deocamdată am realizat doar prima versiune a textului din Numeri, pentru că va trebui să îl reiau ținând cont de traducerea textelor paralele din Exod. Deja am primit o mulțime de sugestii pentru stilizarea traducerii și încă vor mai fi. Speranța că vom avea o traducere bine realizată ne însuflețește pe toți, mici și mari deopotrivă.

Comentarii închise la Nouă traducere a cărții Numeri

Din categoria Biblia românească

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Deuteronom

Cu Deuteronomul încheiem studiul cărților lui Moise și a primelor 215 pagini ale VT și ale întregii Biblii în ediția din 1921 a versiunii Cornilescu. Ediția din 1923 va avea nevoie de 232 p. pentru a prezenta același material, care a fost îmbogățit cu trimiteri și a fost dispus pe două coloane, fiecare verset începând cu un rând nou. Aceste peste 200 de pagini parcurse reprezintă aproximativ un sfert din VT și aproximativ 19% din toată Biblia. Așadar concluziile noastre pe întreg Pentateuhul ar putea indica direcții pe care Cornilescu le-a urmat în realizarea proiectului său.

Pentru început trebuie să observăm că în Deuteronom munca de corectare a primei ediții este mai slab reprezentată decât în celelalte cărți biblice de la începutul Bibliei. Media schimbărilor realizate de Cornilescu este de o corectură la două capitole. Multe corecturi ar fi putut fi făcute, dar au rămas necorectate. De exemple termenul „pietre” se întâlnește și ca „petre” (Deut. 8:9), termenul „roade” apare și sub forma „roduri” (Deut. 16:15; 26:2, 10, 12; 33:15), termenul „înșățișeri” (Deut. 4:25), „îndreptul” (Deut. 4:25), „vre o” (Deut. 26:14).

Afară de patru note de subsol, la care Cornilescu renunță cu totul în ediția din 1924 (2:9; 24:6; 33:8, 9) și patru erori tipografice îndreptate (7:7; 9:1; 22:9; 28:38), mai există doar 10 situații în care Cornilescu a intervenit. Dintre cele mai importante menționăm următoarele patru: „orice poruncește Domnul” (Deut. 8:3) devine în ediția din 1924: „orice lucru care iese din gura Domnului”; „tot ce aveau” (Deut. 11:6) devine „orice făptură”; „nu s-a așezat încă în ea” (Deut. 20:5) devine „a sfințit”; „murdăriile” (Deut. 23:13) devine „ceea ce a ieșit din tine”. Variantele secundare sunt mai apropiate de varianta literală.

Ca observații generale privitoare la munca depusă de Cornilescu asupra ediției din 1921 pentru a o pregăti de publicare de către Societatea Biblică Britanică (SBB) în 1924 se pot aminti următoarele:

(1) Cornilescu a făcut tranziția de la un sistem fonetic vechi la unul nou, dar procesul nu este desăvârșit.

(2) Cornilescu a încercat să producă o versiune accesibilă maselor largi, mai puțin educate. În ciuda străduințelor de a actualiza limbajul, s-au păstrat numeroase arhaisme, regionalisme și forme populare împreună cu formele lor mai curente sau mai elevate.

(3) Cerința impusă de SBB de a renunța la notele de subsol și de a oferi un text fără adăugiri nu a fost respectată coerent: unele note de subsol au dispărut cu totul, altele au apărut ca transformări ale informațiilor dintre paranteze, incluse inițial în text (mai ales în Gen. 9 – 26).

(4) Cerința impusă de SBB de renunțare la perifraze a fost urmărită în parte, multe altele fiind preluate în ediția a doua.

(5) Corectura erorilor tipografice a fost făcută de o manieră imperfectă. Multe au fost pierdute și alte erori noi au fost făcute.

(6) Erorile corectate, atât calitativ cât și cantitativ, trădează o perioadă scurtă de timp avută la dispoziție de Cornilescu pentru pregătirea de tipar a noii ediții și o muncă realizată fără sprijinul unei echipe.

(7) Ediția a doua (1924) reproduce ediția din 1921. Dacă ar fi să luăm în calcul corecturile făcute în cele aproximativ 180 de versete din Pentateuh ca tot atâtea versete noi, raportate la cele 5845 versete ale Petateuhului, după socoteala masoreților, atunci ediția din 1924 este nouă doar în raport de cel mult 3%.

 

Comentarii închise la Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Deuteronom

Din categoria Biblia românească

Să fie Israel mai binecuvântat decât alte popoare pentru că nu va avea bărbați?

După o săptămână de bolire, încep ușor-ușor să reiau lucrul. Aceasta înseamnă și lectura Deuteronomului în versiunea lui Cornilescu, comparând ediția din 1924 cu cea din 1921. Voi face câteva precizări cu privire la textul din Deuteronom 7:14, acolo unde ediția din 1921 spune: „Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; și la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale”.

Bunul simț ne obligă să înțelegem „bărbații” din acest context ca fiind „bărbați sterili”. În adevăr, originalul evreiesc s-ar traduce mai literal astfel: „Vei fi mai binecuvântat decât toate popoarele: la tine nu va fi nici neroditor, nici neroditoare, și nici la vitele tale.” Așadar se folosește un adjectiv substantivizat (‘aqar).

Cornilescu a optat însă pentru o variantă posibilă în acele limbi moderne unde adjectivul nu se acordă în gen și număr cu substantivul, ci are o singură formă. Limba română, ca și ebraica clasică, impune acordarea adjectivului cu genul (real) al substantivului pe care îl determină: bărbat neroditor, femeie neroditoare, vite neroditoare.

Ca și în alte dăți, se poate constata apropierea versiunii Cornilescu de versiunea franceză a lui Segond: „Tu seras béni plus que tous les peuples; il n’y aura chez toi ni homme ni femme stérile, ni bête stérile parmi tes troupeaux.” Cornilescu a tradus la calc, de unde derivă și confuzia semnalată mai sus.

Este clar că Dumnezeu a promis binecuvântarea lui Israel, dar aceasta nu însemna lipsa bărbaților, ci a bărbaților neroditori. Dacă ar fi tradus din original, Cornilescu nu ne-ar fi lăsat un text problematic precum cel de față.

Comentarii închise la Să fie Israel mai binecuvântat decât alte popoare pentru că nu va avea bărbați?

Din categoria Biblia românească

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Numeri

Ediția din 1924 a versiunii Cornilescu preia subtitlurile fără modificări din ediția publicată cu trei ani mai devreme pe cont propriu. În cele 36 de capitole ale cărții Numeri am putut identifica 58 de corecturi, adică o medie de 1.6 corecturi / capitol.  În opt dintre capitole nu a fost făcută nicio corectură. În alte 13 capitole a fost făcută câte o corectură. Cele mai multe corecturi au fost realizate în cap. 4, 9, 22 (cinci corecturi), cap. 2 (patru corecturi), cap. 3, 13, 16, 18, 26 (trei corecturi). Printre aceste corecturi figurează 22 de erori de tipar. Altele câteva privesc schimbări datorate optării pentru un sinonim. Ca și în cărțile anterioare, expresia „între cele două seri” a fost schimbat cu „seara”, suplimentat cu o notă explicativă la subsol (9;3, 5, 11; 28:4, 8). În 21:24 se renunță la nota de subsol care explica divinitatea moabiților, Chemoș.

În ediția din 1924 Cornilescu a scăpat a corecta mai multe erori: „întăi” (Num. 3:12; 10:14, 17), „cinci zeci” (Num. 4:30, 36, 47; 26:47), „șapte zeci” (Num. 7:61), „lighian” (Num. 7:79, 85), „pănă” (Num. 10:21), „i-a eșit înainte” (Num. 20:20), „femeea aceea” (Num. 25:8), „adăogat” (Num. 27:13), „răsbună” (Num. 31:1), „miază zi” (Num. 34:3,4), „miază noapte” (Num. 34:7, 9). La toate acestea se pot identifica variantele corecte în cartea Numeri, uneori chiar în același capitol, unde apare varianta defectuoasă.

Cornilescu a renunțat la patru parafraze din ediția anterioară. Astfel „legământ de necălcat” devine „legământ de sare” (Num. 18:19), „cei după voia lui Dumnezeu” devine „cei neprihăniți” (Num. 23:10), „ca să-și pedepsească trupul” devine „ca să-și mîhnească sufletul” (Num. 30:13). S-ar mai fi putut renunța la parafraza „din cutare se pogoară familia cutare”, care apare frecvent în cap. 26.

Se renunță și la variantele unor texte din 1921 care căutau să explice unele texte dificile (2:3; 2:18; 13:29; 18:16) și se preferă o variantă mai literală. Pierderea afirmației „Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru”, pierdută în ediția din 1921, este repusă la locul ei: la finele v. 15:41. Totuși, verbul „s-au apropiat” apare în ebraică în 27:1, dar Cornilescu îl plasează în v. 2, probabil pentru a da fluență frazei.

(Va urma)

Comentarii închise la Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Numeri

Din categoria Biblia românească

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Exodul

În acest articol voi căuta să identific modul în care a înțeles Cornilescu să transpună în practică cerințele SBB precizate în Reguli pentru traducători și aduse la cunoștința sa de Kilgour atunci când a pregătit cartea Exodul. Pentru aceasta am comparat ediția din 1921 a versiunii Cornilescu cu forma textului din 1935, cea mai veche a ediției din 1924 pe care am găsit-o.

Ediția din 1924 păstrează intertitlurile ediției din 1921, dar nu și puținele titluri de secțiuni mari: Poporul lui Israel în Egipt (la începutul cărții) și Poporul lui Israel în pustie (înainte de 15:22). Se introduce scrierea pe două coloane și se adaugă trimiteri la cele mai multe versete. Se renunță la împărțirea pe paragrafe și se preferă începerea fiecărui verset  cu rând nou, numerotat la început de rând. Textul din 1921 acoperea 44 de pagini, dar în varianta pe două coloane și cu trimiteri textul ajunge la peste 48 de pagini.

Ca și în cazul Genezei, și în Exod primele câteva capitole sunt prelucrate mai mult decât cele care au rămas. De data aceasta în primele trei capitole am identificat 36 de schimbări, iar în celelalte 37 de capitole doar 41 de schimbări. Media corecturilor făcute în primele trei capitole este de 12 / capitol, iar în capitolele 4-40 media corecturilor este de 1,1 / capitol. În 35 de capitole din cele 40 ale Exodului apar trei sau mai puține schimbări, iar 14 capitole dintre acestea au fost preluate fără nicio schimbare. Este clar că primele trei capitole au fost supuse unui scrutin mai atent, fie de Cornilescu însuși, fie de colaboratorii SBB care au făcut observații pe text. Constatăm că se repetă practica de a acorda atenție mai mare lucrării de revizuire în primele capitole  ale cărților biblice.

Observ că unii termeni au fost păstrați cu două forme, deși una dintre ele trebuia corectată în ediția din 1924: „cinci zeci” (Ex. 18:21; 38:12), dar și „cincizeci” (Ex. 18:25; 38:13); „coturi” (Ex. 25:10), dar și „coți” (Ex. 25:23); „miază noapte” (Ex. 26:20, 35; 27:11), dar și miazănoapte (36:25); „în spre” (Ex. 38:11), dar și „înspre” (v. 12, 13); „fie care” (Ex. 30:10), dar și „fiecare” (30:7, 12).

La capitolul parafraze nu pot fi incluse decât două corecturi în Exod: (1) „Dumnezeu a făcut să le meargă bine casele, dîndu-le belșug de copii” (Ex. 1:21) este abreviată în ediția din 1924 ca „Dumnezeu le-a făcut case”, după cum spune originalul ebraic; (2) „să nu te închini aruncîndu-te cu fața la pămînt” (Ex. 23:24), apare ca „să nu te închini înaintea” în ediția din 1924. Pe lângă adăugarea la note de subsol a informațiilor care au apărut în text între paranteze în ediția 1921, Cornilescu schimbă expresia „a da țîță” cu „a alăpta” (Ex. 2:7-9), deși în restul Bibliei a păstrat arhaismul acesta, schimbă „daraveră” cu „pricină” (Ex. 18:16-25; 22:9) și schimbă expresia „între cele două seri” cu „seara” (29:28-41; 30:8).

Mai trebuie semnalat că textul din 7:26-29 în ediția din 1921 este marcat la locul unde trebuia să fie, ca 8:1-4, de unde și schimbările determinate în numerotarea versetelor din capitolul 8. În plus în Exod 11:10 apare propoziția „Domnul a împietrit inima lui Faraon” care lipsise în ediția anterioară.

Nu este exclus ca modificările executate de Cornilescu să fi fost semnalate punctual și / sau să fi fost realizate la o recitire mai atentă a primelor trei capitole ale cărții.

(Va urma)

Comentarii închise la Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Exodul

Din categoria Biblia românească, Biblia şi societatea

Versiunea Cornilescu în două ediții: 1921 și 1924

Versiunea Cornilescu este acea traducere a Bibliei în limba română care îl are ca traducător pe Dumitru Cornilescu. După ce a reușit să publice Noul Testament cu Psalmii în 1920, Cornilescu va reuși să vadă publicată întreaga Biblie în anul următor. În următorii doi ani Societatea Biblică Britanică, aflată într-o situație cu totul de nedorit descrisă ca o penurie de Biblii în depozitele sale din România, se informează de primirea primită de această versiune în societate și negociază preluarea acestui proiect editorial. Una dintre condițiile puse lui Cornilescu de către Comitetul editorial al SBB pentru ca versiunea sa să fie preluată ca versiunea SBB, chiar dacă numai temporar, până se va putea realiza o alta de către un comitet de traducători și editori, era aceea de a o revizui în funcție de principiile specificate în broșura Regulile pentru traducători. Autoritățile SBB sunt impresionate de disponibilitatea lui Cornilescu de a respecta condițiile puse de SBB.

În acest articol, precum și în cele care vor urma, voi căuta să identific modul în care a înțeles Cornilescu să transpună în practică această cerință explicită a SBB. Pentru ediția din 1924 este dificil să găsim un text uniform, pentru că la fiecare nouă retipărire, Cornilescu intervenea cu corecturi. Prin urmare voi compara ediția din 1921 a versiunii Cornilescu cu forma textului din 1935, cea mai apropiată de 21 ian. 1936, data la care E. Smith, Președintele Comitetului editorial al SBB, decretează interzicerea oricăror schimbări în manuscrisul trimis la tipar și păstrarea lor pentru edițiile ulterioare. Din moment ce între ediția din 1935 și cea din 1985 nu există schimbări, putem înțelege că nu s-a mai intervenit în text prin revizuiri ulterioare. Rămâne de văzut dacă cercetări ulterioare vor invalida această observație.

În ediția din 1921 textul a fost scris fără coloane,  organizat pe paragrafe, cu intertitluri, menționând numărul capitolelor și versetelor în margine, nu în interiorul textului. Singurele trimiteri apar doar după intertitluri. La ediția din 1924 se trece la scrierea textului pe două coloane pe fiecare pagină, fiecare verset începând cu rând nou și precizând numărul versetului la începutul său, atomizând textul. Se păstrează intertilurile, dar se renunță la paragrafare. În plus se adaugă trimiterile. Pentru tipărirea Genezei ediția din 1921 folosește 53 de pagini, același text fiind tipărit pe 56 de pagini în ediția din 1924 pe două coloane. Faptul că tipărirea pe două coloane ar economisi spațiu pare a fi doar o speculație.

În primele 11 capitole Cornilescu face 89 corecturi, o medie de 8 corecturi/capitol. În celelalte 39 capitole care au rămas în Geneza, Cornilescu face 57 corecturi, adică 1.5 corecturi/capitol. Începând din cap. 29, informațiile care până atunci fuseseră convertite în note de subsol în ediția din 1924, rămân între paranteze ca în ediția din 1921. Se pare că activitatea de revizuire a lui Cornilescu a fost mai intensă în primele 11 capitole ale Genezei (și ale Bibliei) și că (prea) curând Cornilescu a renunțat la acest travaliu.

Corectura nu a fost nici pe departe desăvârșită deoarece unele greșeli au fost preluate dintr-o ediție în alta. Astfel, numeralul 7 rămâne „șeapte” (4:24), deși se folosește „șaptesprezece” și „a șaptea”; substantivul „vrîsta” (5:9, 12, 18, 21, 25, 28) se folosește în paralel cu forma corectă „vîrsta” (5:3, 6, 15); se păstrează „mează noapte, mează zi” (13:14; 28:14), deși de cele mai multe ori se folosește „miazănoapte și miazăzi” (Ex. 36:25; 38:11; 40:22; Lev. 1:11; Num. 3:35; Iosua 13:3; 15:5, 6, 7, 8, 10, 11); apare atât „nici odată” (Gen. 21:23), cât și „niciodată” (mai frecvent); pronumele relativ se folosește în forma „care” (Gen. 39:4) și „cari” (cel mai frecvent); se folosește când „subt”, când „supt”, dar întotdeauna la fel de ambele ediții; se folosesc două forme: „tîlmăcire” (Gen. 40:12, 22, 24; 41:11, 13, 15) sau „tălmăcire” (40:5, 8, 16); „de o parte” apare chiar în același verset cu „deoparte” (Gen. 43:32).

Dintre cele mai semnificative schimbări pe care le aduce Cornilescu în ediția din 1924 sunt cele solicitate explicit de SBB la sfatul lui Adeney, anume parafrazele. În ediția din 1924 Cornilescu renunță la expresia „i s-a plecat fruntea” din Geneza 4:5-6, căreia îi ia locul „i s-a posomorît fața”. Ceea ce spunea inițial despre Enoh și Noe că au trăit „în legătură cu Dumnezeu”, va schimba cu „a umblat cu Dumnezeu” (5:22; 6:9). Tot la fel, ceea ce apărea ca „om după voia lui Dumnezeu” în 1921 va fi corectat în 1924 ca „neprihănit” (6:9; 7:1), iar „starea după voia lui Dumnezeu”  devine „neprihănire” (15:6). Atât cât cunoaștem, soluțiile de parafrază pentru care a optat în ediția din 1921 îi aparțin lui Cornilescu, iar cu schimbările aduse pentru ediția din 1924 el a readus versiunea în curentul tradițional al traducerii Bibliei.

În ediția din 1921, Cornilescu pierduse propoziția „Și au venit în țintul Gosen” (46:29) pe care o recuperează în ediția din 1924, deși aceasta apare în Biblia ebraică la sfârșitul v. 28. O altă modificare mai notabilă apare în legătură cu împrejurările numirii lui Gad (30:11), care inițial fusese interpretat ca o „fericire”, dar ulterior ca „noroc”, evitând astfel confuzia cu numele lui Așer.

(Va urma)

2 comentarii

Din categoria Biblia românească, Biblia şi societatea