Cine a fost Melhisedec?

Am bucuria să vă anunț apariția unui articol în Journal for the Evangelical Study of the Old Testament 3.1 (2014): p. 49-76 (vezi aici). Acesta este rodul cercetării întreprinse în cea mai mare măsură în biblioteca Seminarului Teologic Trinity din Singapore în vara anului 2013. După acceptarea articolului pentru publicare au urmat editări succesive, datorate completării bibliografiei și fonturilor ebraice folosite. Deși prezint succint și variantele de interpretare propuse  pe parcursul secolelor, în acest articol argumentez în favoarea unei interpretări a lui Melhisedec în contextul său narativ și în favoarea istoricității sale. Nădăjduiesc să primesc acceptul editurii Wipf and Stock să public o variantă abreviată în limba română.

Examen la Exegeza narațiunilor despre patriarhi

În fiecare an mă străduiesc să schimb câte ceva la procedura de examinare. Anul acesta un subiect dintre cele șase date la examenul scris a determinat eșalonarea studenților și mi-a întărit convingerea că nimeni nu poate primi nota maximă. Este vorba despre prelucrarea capitolului 20 din perspectiva secvenței temporale a evenimentelor. Cerința a fost formulată în felul următor: „Realizați secvența temporală a evenimentelor din narațiunea capitolului 20, precizând tipul discronologizărilor.”

1. Dacă presupunem că în spatele fiecărei forme active a unui verb se află un eveniment atunci rezultă următoarea listă de evenimente (punem toate verbele la prezent, iar formele negate și promisiunile neîmplinite le considerăm irealis, adică nu s-au petrecut):

Avraam pleacă de la Mamre la Gherar

Avraam se așează temporar în Gherar

Avraam mărturisește despre Sara

„Sara este sora lui Avraam”

Avraam se teme să spună adevărul

Sara este soția lui Avraam

Avraam spune adevărul (irealis)

Gherariții îl omoră pe Avraam (irealis)

Abimelek trimite după Sara

Oamenii lui Abimelek o iau pe Sara

Dumnezeu se arată în vis lui Abimelek

Abimelek moare din pricina Sarei (irealis)

Abimelek trimite după Sara

Sara este deja soția unui alt bărbat

Abimelek se apropie de Sara (irealis)

Dumnezeu omoară un popor nevinovat (irealis)

Avraam mărturisește despre Sara

Sara mărturisește despre Avraam

Sara este sora lui Avraam

Abimelek este nevinovat

Dumnezeu (re)cunoaște nevinovăția lui Abimelek

Dumnezeu îl păzește pe Abimelek de păcat

Abimelek păcătuiește împotriva lui Avraam (irealis)

Abimelek se apropie de Sara (irealis)

Abimelek o restituie pe Sara lui Avraam

Avraam mijlocește pentru Abimelek

Abimelek își continuă viața

Abimelek o returnează pe Sara lui Avraam (irealis)

Abimelek moare împreună cu ai lui (irealis)

Abimelek se trezește dimineața

Abimelek îi convoacă pe slujitorii palatului

Abimelek le povestește tot ce s-a întâmplat

Slujitorii lui Abimelek sunt înfricoșați

Abimelek îl convoacă pe Avraam

Abimelek greșește față de Avraam (irealis)

Avraam aduce peste casa lui Abimelek un dezastru

Avraam a greșit față de Abimelek

Avraam vede ceva periculos în casa lui Abimelek (irealis)

Avraam mărturisește despre Sara

Sara este sora lui Avraam

Avraam face constatări despre gherariți

Gherariții nu se tem de Dumnezeu

Gherariții îl omoară pe Avraam (irealis)

Sara este sora lui Avraam din același tată

Sara este sora lui Avraam din aceeași mamă (irealis)

Sara este soția lui Avraam

Dumnezeu îl scoate pe Avraam din clanul său

Dumnezeu se sfătuiește cu Sara

Avraam și Sara călătoresc în diverse locuri

Sara mărturisește despre Avraam

Sara este sora lui Avraam

Abimelek face un cadou lui Avraam

Abimelek o restituie pe Sara lui Avraam

Abimelek acordă permisiune lui Avraam

Avraam locuiește în Gherar oriunde dorește

Abimelek dăruiește lui Avraam 1,000 de sicli

Dăruirea a 1,000 de sicli este o dovadă de puritate în relații

Abimelek se apropie de Sara (irealis)

Abimelek este nevinovat

Avraam se roagă pentru Abimelek

Dumnezeu îl vindecă pe Abimelek

Soțiile lui Abimelek nasc

Domnul împiedică nașterea în casa lui Abimelek

2. Dacă le marcăm cu cifre în ordinea prezentată de narator în text, cu sau fără medierea dialogului, constatăm că ele nu au o succesiune logică întotdeauna și unele se repetă (chiar cu insistență). De exemplu ultimul eveniment „Domnul împiedică nașterea în casa lui Abimelek” clarifică ceea ce s-a spus mai devreme ca „Dumnezeu omoară un popor nevinovat (irealis)” sau „Dumnezeu îl păzește pe Abimelek”. Alte evenimente apar mult mai târziu decât ar fi fost locul lor strict cronologic, ca o retrospecție a unor incidente relatate în capitolele 11 și 12, incomplet și acolo. Este vorba despre următoarele evenimente: „Sara este sora lui Avraam din același tată”, „Sara este sora lui Avraam din aceeași mamă (irealis)”, „Sara este soția lui Avraam”, „Dumnezeu îl scoate pe Avraam din clanul său”, „Dumnezeu se sfătuiește cu Sara”, „Avraam și Sara călătoresc în diverse locuri” și „Sara mărturisește despre Avraam”. Aceste alterări ale secvenței strict cronologice se cunosc sub numele de discronologizări.

3. Se poate încerca o variantă mai succintă a evenimentelor din narațiune. De data aceasta am marcat evenimentele cu litere din alfabet, aratând prin aceasta locul pe care l-ar merita în narațiune.

(A) Avraam se stabilește temporar în Gherar

(C) Avraam ascunde faptul că Sara îi este soție

(E) Abimelek o alege pe Sara pentru haremul lui

(F) Dumnezeu îi cere socoteală lui Abimelek

(C) Avraam ascunde faptul că Sara îi este soție (discronologizare reluată analeptic)

(D) Sara ascunde faptul că Avraam îi este soț (discronologizare simplă)

(G) Dumnezeu previne greșeala lui Abimelek

(K) Avraam se roagă pentru Abimelek (discronologizare reluată proleptic)

(irealia) Casa lui Abimelek moare

(H) Abimelek anunță în palat situația creată

(I) Abimelek îl confruntă pe Avraam

(B) Avraam estimează moralitatea gherariților (discronologizare simplă)

(irealia) Gherariții îl ucid pe Avram

(-) Avraam pleacă din clanul lui (discronologizare simplă)

(-) Avraam călătorește cu Sara din loc în loc (discronologizare simplă)

(-) Avraam se înțelege cu Sara să-și ascundă identitatea (discronologizare simplă)

(J) Abimelek îl recompensează pe Avraam și pe Sara

(K) Avraam se roagă pentru casa lui Abimelek

(L) Femeile din haremul lui Abimelek pot naște

(G) Dumnezeu oprește nașterile în haremul lui Abimelek (discronologizare reluată analeptic)

Aceste observații exegetice sunt folositoare pentru a observa tehnica narativă și mai ales preferințe naratorului care ascund intenția sa legată de mesajul textului. Deși narațiunea nu oferă o critică a standardului moral urmat de Avraam și Sara, prin repetarea cu insistență a greșelii sale de a fi ascuns adevărul nu o putem trece cu vederea. Făcând astfel patriarhul a pus în pericol casa lui Abimelek. Prin aceste discronologizări aflăm ce este mai grav la urmă, totul pornind ca o joacă de copii. Prin modul în care este formulată situația gravă din casa lui Abimelek, mereu mai explicită, înțelegem importanța contribuției lui Dumnezeu la biografia lui Avraam și, de ce nu, chiar relația dintre determinism și liber arbitru. Ce a părut a fi la început un accident, era de fapt o sancțiune de la Dumnezeu, adică un mijloc de a evita o greșeală mai mare din partea lui și de a-i proteja pe aleșii Săi.

Articol de specialitate în literatura de referinţă

În sfârşit, după mai bine de cinci ani de la conferinţa de la Londra cu tema Framing Plots: The Grammar of Ancient Near Eastern Narratives, adică Intrigi-cadru: Chestiuni gramaticale privitoare la naraţiunile din Orientul Apropiat al Antichităţii, organizată de Facultatea de Studii Orientale din cadrul Universităţii Cambridge şi University College of London din cadrul Universităţii din Londra, a apărut şi volumul cu lucrările prezentate de participanţi şi cu cele acceptate ulterior (ca şi a mea). Reprezentarea după câte se vede pe cuprinsul volumului (aici) este internaţională şi onorantă, pentru mine cel puţin. Colectivul de editori a lucrat cu Editura Peeters din Louvain, Belgia, pentru a da tiparului, într-una dintre cele mai celebre colecţii de studii biblice din lume, această importantă colecţie de eseuri de specialitate despre îngemănarea dintre gramatică şi naratologie.

Abstract: This article aims to show the value of Halliday’s Systemic Functional Grammar for the literary analysis of Biblical narratives. Upon considering the thematic structure of a selected narrative, enough data was gleaned to support the idea that major points in the plot are charged with thematic markedness. The thematic structure of clauses varies according to the clause type, but once regular structures are revealed, irregular (or: defamiliarized) structures should be accounted for. Consequently, a thematic investigation of clauses in Biblical narratives can constitute a valuable tool for appreciating the linguistic strategies employed by authors of Biblical narratives to mark a turn in the storyline (new character, new episode, new perspective), or a change in level of the dramatic tension. Thus it is argued that there is a strong connection between topical markedness and dramatic tension.