Arhive pe categorii: Limba ebraica

Curs intensiv de limba ebraică

Anunțuri

Comentarii închise la Curs intensiv de limba ebraică

Din categoria Limba ebraica, Utilităţi pentru adunare

Sulurile de la Marea Moartă sunt disponibile online

Digitizarea documentelor celebre de la Marea Moartă, printre care se înscriu şi cele mai vechi manuscrise ale Bibliei ebraice, a fost începută cu mult timp în urmă. Se ştia că se lucrează la acest proiect, dar până acum am avut parte doar de varianta tipărită a lor în celebra serie Discoveries in the Judean Desert a Editurii Clarendon din Oxford (vezi aici).

Din septembrie 2011 Documentele de la Marea Moartă au început să fie disponibile în format digital pe internet. Deocamdată avem doar uluitorul manuscris al cărţii lui Isaia şi comentariul la cartea lui Habacuc, dintre fragmentele biblice. Probabil că vor mai apărea şi altele cu timpul. Google Israel a dat mâna cu The Israel Museum din Israel pentru a vedea acest proiect luând chip şi este o reuşită. Pentru specialişti este o mană cerească. Pentru amatori un spectacol de zile mari. Delectaţi-vă pe situl unde se poate vizualiza colecţia de manuscrise (click aici).

Comentarii închise la Sulurile de la Marea Moartă sunt disponibile online

Din categoria Biblia şi societatea, Evenimente, Limba ebraica

Articol de specialitate în literatura de referinţă

În sfârşit, după mai bine de cinci ani de la conferinţa de la Londra cu tema Framing Plots: The Grammar of Ancient Near Eastern Narratives, adică Intrigi-cadru: Chestiuni gramaticale privitoare la naraţiunile din Orientul Apropiat al Antichităţii, organizată de Facultatea de Studii Orientale din cadrul Universităţii Cambridge şi University College of London din cadrul Universităţii din Londra, a apărut şi volumul cu lucrările prezentate de participanţi şi cu cele acceptate ulterior (ca şi a mea). Reprezentarea după câte se vede pe cuprinsul volumului (aici) este internaţională şi onorantă, pentru mine cel puţin. Colectivul de editori a lucrat cu Editura Peeters din Louvain, Belgia, pentru a da tiparului, într-una dintre cele mai celebre colecţii de studii biblice din lume, această importantă colecţie de eseuri de specialitate despre îngemănarea dintre gramatică şi naratologie.

Abstract: This article aims to show the value of Halliday’s Systemic Functional Grammar for the literary analysis of Biblical narratives. Upon considering the thematic structure of a selected narrative, enough data was gleaned to support the idea that major points in the plot are charged with thematic markedness. The thematic structure of clauses varies according to the clause type, but once regular structures are revealed, irregular (or: defamiliarized) structures should be accounted for. Consequently, a thematic investigation of clauses in Biblical narratives can constitute a valuable tool for appreciating the linguistic strategies employed by authors of Biblical narratives to mark a turn in the storyline (new character, new episode, new perspective), or a change in level of the dramatic tension. Thus it is argued that there is a strong connection between topical markedness and dramatic tension.

Comentarii închise la Articol de specialitate în literatura de referinţă

Din categoria Exegeza naraţiunilor, Geneza, Limba ebraica, Publicaţii

Lectura zilelor creaţiei din originalul ebraic

Pentru toţi cei interesaţi să-şi îmbunătăşească abilitatea de a citi textul ebraic al capitolului 1 din Geneza, pot găsi înregistrarea acestuia în modesta mea lectură. Înregistrarea este lipsită de orice pretenţii profesionale (am folosit un reportofon digital Olympus), iar dicţia nu este prelucrată artistic. Materialul are un scop strict didactic pentru a-i asista pe cei care buchisesc în aceste zile citirea în limba ebraică clasică. Pentru a descărca materialul cu pricina vă puteţi conecta aici, pe situl Institutului Teologic Penticostal din Bucureşti.

Comentarii închise la Lectura zilelor creaţiei din originalul ebraic

Din categoria Limba ebraica

Ediţia critică a cincea a Bibliei ebraice

Asociaţia Hebrew Old Testament Text Project (HOTTP) a fost iniţiată de Eugene Nida din partea United Bible Societies în 1969. Deutsche Bibelgeselschaft a devenit membru al acesteia în 1981 şi de atunci s-a implicat în realizarea ediţiilor succesive ale Bibliei ebraice, cunoscute ca Biblia Hebraica Stuttgartensia. În august 1990 la Fribourg, HOTTP a hotărât demararea pregătirilor pentru publicarea celei de-a cincea ediţii a BHS. Grupul de iniţiativă îi includea pe Dominique Barthelemy din Fribourg, Hans Peter Ruger din Tubingen, Norbert Lohfink din Frankfurt, A. R. Hulst din Utrecht, W. D. McHardy din Oxford şi James A. Sanders din California.

Această a cincea ediţie a BHS se laudă cu un text reconstruit pe baza unor scanări de mai bună calitate, făcute în 1990, a inclus referinţe textuale la Codexul de la Aleppo şi Manuscrisele de la Marea Moartă şi o atentă evaluare a masorei. În plus, editorii BHQ s-au ferit a face sugestii de amendare a textului dacă acestea nu sunt susţinute de variante textuale. Pentru o evaluarea a calităţii acestui proiect, se poate consulta articolul lui Richard D. Weiss (vezi aici).

Editarea cărţilor din VT a fost împărţită între următorii 24 specialişti:

Avraham Tal de la Univ. Tel Aviv (Geneza),

Peter Schwagmeier din Zurich (Exodul),

Innocent Himbaza din Fribourg (Leviticul),

Martin Rosel din Rostock (Numeri),

Carmel McCarthy de la University College, Dublin (Deuteronomul),

Leonard Greenspoon de la Univ. Creighton şi Seppo Sipila din Helsinki (Iosua),

Natalio Fernandez Marcos din Madrid (Judecatori),

Stephen Pisano de la Institutul Pontifical din Roma (1-2 Samuel),

Adrian Schenker (1-2 Regi),

Arie van der Kooij (Isaia),

Richard Weis (Ieremia),

Johan Lust din Leuven (Ezechiel),

Anthony Gelston din Durham (Cei Doisprezece Profeţi),

Gerard Norton din Dublin (Psalmii),

Robert Althann de la Institutul Pontifical din Roma (Iov),

Jan de Waard (Proverbe şi Rut),

Yohanan Goldman din Fribourg (Eclesiastul),

Piet Dirksen din Leiden (Cântarea-cântărilor),

Rolf Shafer din Stuttgart (Lamentaţii),

Magne Saebo din Oslo (Estera),

Augustinus Gianto de la Institutul Pontifical din Roma (Daniel),

David Marcus de la Jewish Theological Seminary din New York (Ezra-Neemia) şi

Zipora Talshir de la Univ. Ben Gurion (1-2 Cronici).

Vă las pe voi să faceţi statisticile. De notat că în grupul acesta nu există niciun creştin de confesiune ortodoxă şi niciun român.

Până acum au fost publicate următoarele fascicole:

Fascicolul 18 – Introducere şi Megillot (Rut, Cântarea-cântărilor, Eclesiastul, Lamentaţii, Estera, 2004),

Fascicolul 20 – Ezra-Neemia (2004),

Fascicolul 5 – Deuteronomul (2005),

Fascicolul 17 – Proverbe (2009),

Fascicolul 13 – Cei Doisprezece Profeţi Mici (2010).

Din păcate preţul de achiziţie este încă ridicat (în jurul sumei de 100 USD fascicolul). Mai ieftin se pot găsi la CBD (www.christianbook.com, vezi aici).

Pentru detalii privitoare la munca de editare şi redactare a celei de-a cincea ediţii critice a Bibliei ebraice se poate consulta articolul lui James A. Sanders, unul dintre iniţiatorii proiectului (vezi aici).

Pentru informaţii despre proiect se poate căuta pe situl acestuia, din păcate încă în lucru şi neactualizat (vezi aici).

Comentarii închise la Ediţia critică a cincea a Bibliei ebraice

Din categoria Biblia şi societatea, Limba ebraica

„Binecuvântarea” ca eufemism în Biblia ebraică

bless_youExistă câteva situaţii în Biblie când acţiunea de „binecuvântare” a Domnului are consecinţe negative reale sau posibile, motiv pentru care traducătorii Bibliei au redat în mod tradiţional verbul BRK prin opusul sau „a blestema” dintr-o rădăcină cu totul diferită (QLL). În toate aceste situaţii până şi originalul ebraic conservă lectio difficilior, adică o lecţiune dificilă care i-a determinat pe editorii versiunii a patra revizuite a Bibliei ebraice (din păcate încă nu am ajuns să mi-o cumpăr pe a cincea), să adauge la note de subsol un comentariu de felul următor: „correctio vel euphemismus pro weqillu vel sim”.

Să vedem întâi care sunt acele texte. În 1 Regi 21, regina Izabela pregăteşte un complot împotriva lui Nabot pentru a-l deposeda pe cale „legală” şi cu minime cheltuieli de moştenirea dorită de soţul ei molâu, regele Ahab. Pentru aceasta au fost cumpărate serviciile unor martori mincinoşi care să afirme că Nabot „a binecuvântat (literal) pe Dumnezeu şi pe rege” (1 Regi 21:10) şi că faptul acela îl face vinovat de luarea în deşert a Numelui Domnului şi lezmajestate şi, prin urmare, este vrednic de moarte. Planul se desfăşoară întocmai (1 Regi 21:13).

Patriarhul Iov, preocupat de sfinţenie într-o generaţie stricată, aduce sacrificii Domnului după fiecare banchet organizat de copiii săi pentru a se asigura că toate lucrurile erau în ordine, temându-se ca nu cumva copiii săi să fi păcătuit şi să-L fi blestemat pe Domnul în inima lor” (Iov 1:5). Când obţine încuviinţarea Domnului de a se ocupa personal de Iov, diavolul îl acuză pe Iov afirmând că Iov va ajunge să-L „binecuvânteze” pe Dumnezeu în faţă, dacă se va atinge de proprietăţile lui (Iov 1:11), sau, mai târziu, dacă îi va lua sănătatea (2:5). Dumnezeu permite ca Iov să fie deposedat de toate proprietăţile lui şi de sănătate, fără ca Iov să emită „binecuvântarea” anticipată. Nici chiar presiunile soţiei lui nu îl determină pe Iov să-L „binecuvânteze” pe Dumnezeu (Iov 2:9).

Ultima situaţie vine din Psalmul 10, acolo unde descrie pe cei răi care se laudă cu visele lor, „binecuvântează” şi dispreţuiesc pe Domnul. Aici NTR nu a sesizat uzanţa verbului a binecuvânta ca eufemism, motiv pentru care a recurs la folosirea obiectului ca subiect.

În toate aceste contexte „binecuvântarea” este asociată complet nepotrivit cu verbe din categoria celor opuse: luarea Numelui Domnului în deşert, păcătuirea, dispreţuirea Domnului. Consecinţa, fie că este doar posibilă sau reală, este moartea. Prin urmare, cea mai adecvată rezolvare este ca verbul „a binecuvânta” să definească tocmai opusul, fiind folosit în aceste contexte ca eufemism. În contextul din 1 Regi 21 este posibil să se fi recurs la acest artificiu ca manifestare a justiţiei poetice pentru a sugera nevinovăţia lui Nabot. În Iov 1:5 şi 2:9 uzanţa eufemismului salvgardează caracterul integru al patriarhului Iov. În Iov 1:11 şi 2:5, eufemismul este cea mai adecvată manieră de a vorbi despre Curtea lui Dumnezeu. În Psalmul 10:3, uzanţa sa este mai degrabă sarcastică, pentru că până şi cele mai ales cuvinte ale acestor oameni sunt reduse doar la nişte blesteme.

Cărturarul evreu M. Rotenberg propunea încă din 1987-88 într-un articol publicat în evreieşte în jurnalul de lingvistică Leşonenu [Limba noastră] că, în aceste situaţii, verbul „a binecuvânta” conservat întocmai de tradiţia masoretică în Biblia ebraică, să fie vocalizat ca şi cum ar fi o formă verbală de Qal, pentru a face diferenţa de forma corectă a aceleiaşi rădăcini care preferă familia Piel pentru acest sens. Deşi nu s-a ajuns la un consens încă, este foarte posibil ca şi substantivul berek, din aceeaşi rădăcină BRK, să aibă dublu sens, ocazional, ca şi în Ezechiel 7:17, putându-se înţelege ca eufemism pentru … genitalia masculine.

P.S. Îi mulţumesc studentului Andrei Pop care m-a incitat cu întrebarea sa asupra acestui subiect.

Comentarii închise la „Binecuvântarea” ca eufemism în Biblia ebraică

Din categoria Etica Vechiului Testament, Limba ebraica

Studierea verbului în limba ebraică

Hebrew Anytime Paradigms SampleProbabil că una dintre cele mai complexe probleme de gramatică în limba ebraică le ridică verbul. Desinenţele specifice familiilor verbale, persoanei, genului şi numărului sunt ataşate unei rădăcini care rămâne şi poate fi identificată. Excepţie fac situaţiile în care una dintre cele trei consoane ale rădăcinii nu este o consoană „tare”, motiv pentru care suferă alterări sau este redusă. Pentru a facilita studierea verbului, cărturarii au promovat de-a lungul secolelor diverse rădăcini paradigmatice. Articolul „The Paradigm Root in Hebrew” al lui Aaron D. Rubin (Journal of Semitic Studies 53.1, 2008: 29-41) investighează acest aspect al problemei. Aici sunt date rezultatele acestui studiu.

Saadiah Gaon (882-942) este primul cărturar despre care se ştie că ar fi folosit o rădăcină paradigmatică, anume şama’ (a asculta) pentru că avea echivalent în limba arabă în care scria. Problema cu acest verb este că ultima consoană este o guturală, iar verbul nu cunoaşte în realitate decât forme de Paal şi de Hifil.

Abraham ibn Ezra (1089-1164) a preferat verbul şamar (a păzi), deşi avea tot o guturală ca al treilea radical din rădăcină şi nu îl folosea decât pentru familiile Paal şi Nifal, pentru celelalte preferând alte verbe.

Reuchlin, un cărturar creştin, a folosit mult mai dificila rădăcină pa’al, pentru guturala din poziţia secundă. Verbul a rămas în uz pentru desemnarea familiilor verbale (binyanim).

Moses Kimhi (decedat în 1190) a introdus verbul paqad (a vizita), care a rămas în uz în gramaticile din Evul Mediu şi până astăzi.

Johann Isaac Levita (1515-1577) a introdus rădăcina lamad (a învăţa), probabil cea mai adecvată pentru studiu.

Johann Deutz (1654-1727) a propus rădăcina qatal (a ucide) populară mai ales la sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea. Pe lângă problema sensului inadecvat pentru studiu, lipsa de nerezolvat a acestei rădăcini este că doar trei forme ale sale sunt atestate în Biblia ebraică.

Heinrich Ewald (1803-1875) a propus rădăcina katav (a scrie), dar în şcoala germană nu a avut succesul lui qatal care a fost preluat de gramatica lui Gesenius.

Au mai fost propuse şi alte rădăcini, care nu s-au ridicat la prestanţa niciuneia dintre cele citate mai sus. Dintre toate, cele mai influente au rămas paqad şi qatal. Autorul conchidea articolul său astfel: „Va fi nevoie de un gramatician cu influenţa şi longevitatea lui Gesenius pentru a schimba acest status quo.”

După ce am folosit verbul qatal în manualul de ebraică produs împreună cu Timothy Crow (1999, 2001) , sunt convins că o mai bună opţiune ar fi verbul katav pentru motivul că există mai multe forme atestate în Biblia ebraică şi este mai „prietenos” pentru utilizator în ce priveşte semnificaţia sa.

Comentarii închise la Studierea verbului în limba ebraică

Din categoria Limba ebraica, Publicaţii