Urmăreşte-ţi viziunea!

Acesta este un mesaj inspirat din Geneza 11:27b-13:18. Încercăm să învăţăm de la Avram cum să depăşim obstacolele care pot apărea în calea realizării viziunii pe care noi, ca şi el, am primit-o de la Dumnezeu.

urmareste-viziunea1

Rezultate preliminare la examenul de Exegeza VT

A trecut şi examenul de exegeza VT. Nu oricum dar contează că a fost trecut onest. Anul acesta am survolat naraţiunile despre patriarhi şi ne-am oprit la Ciclul narativ „Avraam” (Gen. 11:27b-25.19a). Examenul a reprezentat 70% din nota finală, restul de 30% fiind acoperit de cele 5 teme de seminar primite. Fiecare dintre aceste două seturi de verificări trebuie acoperit de o manieră de cel puţin 50%. În caz contrar studentul nu primeşte notă de trecere oricât de bine se prezintă la oricare dintre cele două secţiuni.

Examenul a constat în 4 patru secţiuni:

A. 20 de întrebări de conţinut a câte un punct fiecare, cu răspuns la alegere. Punctajul maxim l-a scos aici studentul Ion F.

B. 15 întrebări cu privire la referinţa unor texte memorabile, cu răspuns prin împerechere, a câte două puncte fiecare. Punctajul maxim l-a scos aici studentul Beniamin M.

C. 20 de întrebări de teorie, a câte trei puncte fiecare. Cele mai multe puncte (54/60) le-a scos aici studentul Maricel C.

D. 3 subiecte cu text la vedere la care trebuia aplicată o tehnică exegetică învăţată şi aplicată la clasă.

subiectul 1. Despre personaje, erou, misiune şi obstacole în Geneza 16. Punctaj maxim a fost obţinut de studenţii Ionuţ E. şi Marius C., deşi cea mai completă argumentaţie asupra alegerii eroinei îi aparţine lui Ovidiu B.

subiectul 2. Despre perechi adiacente în Geneza 18. Foarte puţini studenţi s-au pregătit asupra acestui aspect deşi i-au fost acordate în manual nu mai puţin de 11 pagini şi s-a exersat la clasă. Cel mai bun punctaj (17/20) l-a obţinut studentul Avram N.

subiectul 3. Despre momentele subiectului şi profilul intrigii în Geneza 22. Punctajul maxim a fost obţinut de studentul Răzvan M.

Pe ansamblu, rezultatele sunt slabe. Notele cumulate cu temele de seminar nu vor da note mai mari de 9 anul acesta. Nu mă văd obligat să intervin în vreun fel din moment ce este foarte clar că studenţii nu au învăţat din manual ceea ce le-a fost recomandat. Anticipez o promovabilitate de cel mult 70%. Notele vor fi anunţate în mod individual fiecărui student prin email.

Analogie

În această fază a muncii exegetice se caută originalitatea naraţiunii în raport cu altele similare, contribuţia naraţiunii la actul narativ din care face parte şi la conturarea doctrinei relevante. Urmează extragerea principiilor moralizatoare şi aprecierea valorii lor în raport cu standardul Legii lui Moise şi a învăţăturii apostolice a Noului Testament. Procesul este facilitat prin identificarea paralelor cu alte texte biblice, atât din Vechiul Testament cât şi din Noul Testament.

Transferul învăţăturii moralizatoare a naraţiunii presupune identificarea mesajului naraţiunii pentru audienţa originară şi identificarea elementelor corespondente din lumea contemporană interpretului. Transferul principiilor dintr-o lume în alta peste „prăpastia culturală” dintre cele două lumi este controlată de bunul simţ, de educaţie şi, mai presus de orice, de Duhul Sfânt.

Patriarhul Avraam apare în literatura Vechiului Testament alături de ceilalţi patriarhi, Isaac şi Iacov, ca recipienţi ai promisiunii de moştenire a Canaanului. Dumnezeu Însuşi a ales ca nume de referinţă pentru poporul Israel numele „Dumnezeul strămoşilor noştri, Avraam, Isaac şi Iacov”. Unul dintre cele mai timpurii crezuri ale lui Israel, care trebuia rostit la Rusalii, făcea referire la originea arameică a patriarhilor (Deut. 26.5). Totuşi, primul care recapitulează istoria patriarhilor este Iosua (Ios. 24.2-4).

Avraam apare ca omul care Îl iubea pe Dumnezeu (2Cr. 20.7), ca „prietenul lui Dumnezeu” (Is. 41.8). Avraam şi Sara sunt daţi exemplu pentru modul miraculos în care Dumnezeu poate crea o naţiune din nimic (Is. 51.1-3, cf. Mat. 3.9) şi este asumat de aroganţă de popor ca dovadă a obligaţiei pe care Dumnezeu ar avea-o faţă de un popor atât de numeros (Ez. 33.24).

Noul Testament vorbeşte despre în termeni elogioşi. El este un exemplu de moralitate (Ioan 8.1-59) şi de credinţă (Romani 3.21-4.25; Galateni 3.6-14; Evrei 11.8-19; Iacov 2.21-24), iar Sara un exemplu de modestie şi supunere faţă de soţ (1Petru 3.5-6). Avraam este considerat strămoşul tuturor celor ce cred, evrei şi neevrei deopotrivă, evocându-se incidente din viaţa lui Avraam (Galateni 3.15-4.31). Zeciuiala oferită de Avraam regelui-preot din Ierusalim este evocată pentru a sugera superioritatea slujirii după tiparul lui Melhisedec faţă de slujirea levitică (Evrei 7).