Arhive pe etichete: Biblia si arheologia

Donald John Wiseman şi-a încheiat călătoria pe pământ

Cunoscutul asirolog britanic a încetat în viaţă la vârsta de 92 de ani. După ce a fost un erou în cel De-al doilea război mondial, Wiseman s-a dedicat studiului societăţii antice din Mesopotamia. Tot el a pus bazele centrului de studii biblice din Cambridge cunoscut ca Tyndale House Library. Pe parcursul îndelungatei sale cariere a scris, ca autor unic sau co-autor, numeroase lucrări de specialitate şi a iniţiat seriile de comentarii evanghelice The Bible Speaks Today şi Tyndale Old Testament Commentaries. În cadrul primeia dintre ele a produs comentariul la 1 şi 2 Regi (InterVarsity, 1993). Preocuparea pentru arheologia Mesopotamiei a preluat-o de la tatăl său, Percy John Wiseman, a cărui carte, Clues to Genesis, a publicat-o într-o nouă ediţie în 1977, ani mai târziu după prima sa apariţie.

Aici redau în traducere tributul adus marelui cercetător evanghelic de către unul dintre prietenii săi, asirolog şi el, coleg la Universitatea din Liverpool.

Profesor Donald Wiseman (1918-2010)
Încetarea din viaţă a lui Donald Wiseman în 2 februarie 2010 marchează sfârşitul unei epoci în istoria lui Tyndale House şi a Tyndale Fellowship. După ce a predat istoria la King’s College, Londra, Wiseman s-a lăsat convins de W. J. Martin că studierea lumii biblice şi a limbilor biblice este de mai mare valoare pentru Biserică şi studiile biblice, motiv pentru care s-a reorientat spre ebraică şi asirologie. Martin a reprezentat stimulul major în crearea Tyndale House, iar Donald Wiseman a înţeles potenţialul său strategic. Şi-a dedicat o mare parte a timpului său şi a gândirii sale creative problemelor Tyndale House, unde a servit în calitate de Preşedinte al Comitetului de Cercetare Biblică, care a avut responsabilitatea iniţială, dar şi a Consiliului Tyndale House, care l-a continuat pe cel dintâi, din 1957 până în 1986. Ca Preşedinte al acestui comitet şi al altora, a călăuzit luarea de decizii cu înţelepciune, răbdare şi umor, asigurându-se de luarea unor decizii în domenii sensibile. Când au fost îndoieli în cadrul UCCF (pe atunci IVF) cu privire la continuarea sprijinului financiar, el a insistat argumentând faptul că Tyndale House oferea servicii pe care nicio altă instituţie evanghelică nu le oferea şi că exista potenţial pentru mai mult chiar. Când au apărut probleme legate de spaţiul de depozitare al Bibliotecii, Donald a fost cel care a sugerat construirea unei anexe, în urma căreia s-a realizat Hexagonul în 1984.

El a înţeles prioritatea Tyndale House în cercetarea biblică, oferind informaţii pozitive şi argumente pentru a contracara opiniile liberale larg răspândite cu privire la Scriptură. Viziunea sa a fost bine exprimată de John Stott în 1992: „Nu vom capta niciodată interesul Bisericii pentru adevăr dacă nu repunem în drepturi cercetarea biblică, susţinem (fără să pierdem controlul) cele mai bune minţi teologice în fiecare generaţie şi înfrângem duşmanii Evangheliei, confruntându-i la propriul lor nivel de erudiţie” (citat de Tom Noble, Tyndale House and Fellowship, 239).

Asemenea lui Martin, Donald Wiseman a fost un mare entuziast şi un încurajator al altora, atât în Marea Britanie cât şi în străinătate. A condus Grupul de studiu al Vechiului Testament de la Tyndale între anii 1951 şi 1981, obosindu-se să găsească cercetători tineri pe care i-a prezentat grupului, astfel încât să găsească sprijin pentru cercetarea lor singuratică. Din moment ce Biblia este produsul Orientului Apropiat al Antichităţii, el a recunoscut nevoia de a fi citit şi interpretat în lumina cunoştinţelor specifice acelei lumi. Având această înţelegere şi conştient fiind de valoarea contextului arheologic oferit de artefactele antice, el a pus bazele Grupului de studiu al arheologiei biblice de la Tyndale în 1958, care, deşi nu a funcţionat cu regularitate în anii care au urmat, a adus împreună lingvişti şi arheologi care au evaluat şi aplicat descoperirile noi şi vechi la studiile biblice. Scrierile sale iniţiale au determinat scrierea unor eseuri publicate ca Notes on Some Problems in the Book of Daniel (1965) şi Essays on the Patriarchal Narratives (1980), dar a stimulat şi publicarea unor lucrări de colegi de la Tyndale House (e.g. David Tsumura, The Earth and the Waters in Genesis 1 and 2, 1989). Un volum de eseuri i-a fost dedicat de membrii Grupului de studiu al Vechiului Testament de la Tyndale ca şi recunoaştere a numeroşilor ani de slujire devotată (R. S. Hess, G. J. Wenham. P. Satterthwaite, eds., He Swore an Oath, 1994).

Experienţa şi cunoştinţele vaste l-au calificat pe Donald ca şi contributor major şi editor al The New Bible Dictionary (1962, 1982, 1996) şi The Illustrated Bible Dictionary (1980). Timp de mai mulţi ani a fost editorul Seriei Tyndale Old Testament Commentaries, oferindu-şi abilităţile publicării altor numeroase lucrări creştine.

Donald a fost întotdeauna gata să ajute o cauză nobilă despre care credea că va fi fructuoasă în slujirea Mântuitorului, predicând şi învăţând sau susţinând grupuri informale de studiu biblic. Numărul celor care s-au confruntat cu chemarea Evangheliei întâlnindu-l pe Donald nu se poate şti, dar nici numărul celor ale căror vieţi şi cariere le-a influenţat sau le-a călăuzit.

Ca unul dintre cei din urmă, sunt mulţumitor pentru viaţa sa, slujirea sa şi comuniunea cu el.

Alan Millard

Comentarii închise la Donald John Wiseman şi-a încheiat călătoria pe pământ

Din categoria Biblia şi societatea

Arheologia Bibliei

8510

Profesorul James K. Hoffmeier, cunoscut egiptolog evanghelic, a produs şi lucrări de informare a publicului larg. Editura Lion a reuşit să obţină de sub peniţa acestuia o lucrare de arheologie biblică, publicată în limba română de editura Casa cărţii din Oradea. Vă invit să vă aduceţi la zi cunoştinţele în acest domeniu sensibil al cunoaşterii biblice.Plecaţi urechea la un dascăl care a trudit sub soarele Orientului să descopere informaţii de prima mână din nisipul pustiei. Profesorul Hoffmeier a vizitat România în repetate rânduri şi a predat Vechiul Testament studenţilor de la Universitatea Emanuel din Oradea.

Din cuprins:
PARTEA I 
Introducere în arheologie şi aplicarea acesteia la Vechiul Testament 
Capitolul 1 Începuturile arheologiei 
Capitolul 2 Biblia, arheologia şi interpretarea 
Capitolul 3 Geneza: originile lumii şi ale Israelului 
Capitolul 4 Israel în şi în afara Egiptului

PARTEA A I I – A 
Teritoriul şi regii Israelului 
Capitolul 5 Luarea în stăpânire a Ţării Făgăduinţei 
Capitolul 6 Judecători, profeţi şi regi 
Capitolul 7 Împărăţia vine 
Capitolul 8 Povestea a două regate: Israel şi Iuda 
Capitolul 9 Din Babilon la Ierusalim

PARTEA A I I I – A 
Perioada NouluiTestament 
Capitolul 10 Lumea greco-romană a Noului Testament 
Capitolul 11 Viaţa şi slujirea lui Isus din Nazareth 
Capitolul 12 Moartea şi îngroparea lui Isus 
Capitolul 13 Apariţia şi răspândirea creştinismului 
Epilog Călătoria abia a început

Comentarii închise la Arheologia Bibliei

Din categoria Publicaţii

Semne

picture-3.pngpicture-5.png
Duminică, 2 decembrie, orele 8.30, Televiziunea română transmite partea a doua a unei emisiuni de Arhelogie biblică, de data aceasta secţiunea pentru Noul Testament. Prima parte corespunzătoare Vechiului Testament a fost difuzată în 14 octombrie. Vezi anunţul postat pe acest blog în 15 octombrie la categorie „Publicaţii”. Programul este realizat de Cristian Ţepeş, iar producătorul său tv. este Dan Micu. Spicuim de pe situl TVR:

„Filmul îşi propune să refacă firul istoric al locurilor şi evenimentelor la care se face referire în Noul Testament, prin intermediul unei discipline moderne şi ştiinţifice. Arheologia, urmăreşte o incursiune în universul relaţiei controversate dintre Biblie şi istoria primului secol în Israel, încercând să reliefeze contextul social-politic-cultural în care a trăit Iisus Hristos şi apostolii care au iniţiat Biserica Creştină. Dincolo de confirmările arheologice ale istoriei biblice vor fi urmărite şi implicaţiile pentru istoria contemporană. De la Qumran, locul unde au fost descoperite cele mai vechi manuscrise biblice, parcurgând Betleemul, Nazaretul, Capernaumul şi, bineînţeles, Ierusalimul pe urmele Mântuitorului, călătoria ne poartă până la Cezareea, portul din care Apostolul Pavel a plecat spre Roma pentru a duce strămoşilor noştri Vestea Bună despre Dumnezeul întrupat în istorie.”

Comentarii închise la Semne

Din categoria Publicaţii