Arhive pe etichete: Teologia Vechiului Testament

Cum ştiu că eşti înţelept? Versiunea Eclesiastului.

layoutimageAşa cum spuneam cu altă ocazie, în cartea Suveranitatea lui Dumnezeu şi sensul vieţii sub soare: O abordare homiletică a cărţilor Eclesiastul şi Iona, publicată în 2006, Paul Negruţ elimiă fără vreo justificare cinci capitole din ceea ce se dorea a fi un comentariu homiletic la cartea Eclesiastului, mai precis textele de la 5:8 până la 10:20. Sugerez un posibil motiv pentru această deliberată excludere: Eclesiastul vorbeşte despre satisfacţia omului de a se bucura de osteneala lui, fapt care include veselirea şi consumul de vin, adică „să mănânce, să bea şi să se bucure” (8:15). Această convingere contrazice, evident, agenda puritană a autorului comentariului dar nu şi pe a Eclesiatului. Conflictul este doar aparent şi se datorează lipsei unei exegeze aprofundate. Sfatul Eclesiastului ar fi putut fi integrat atât în teologia Vechiului Testament cât şi în spiritualitatea ebraică şi pus în perspectiva teologiei Noului Testament şi a spiritualităţii creştine. Opţiunea de a evita predicarea sau comentariul la unele versete din Biblie doar pentru că nu se potrivesc propriilor convingeri contrazice principiile predicării expozitive, principiile hermeneutice creştine şi tezele inspiraţiei şi ineranţei Scripturii.

De data aceasta voi atrage atenţia asupra unor învăţături care pot fi extrase din Eclesiastul 9:13-11:6. La fel cum înţelepciunea este asociată cu echilibrul, hărnicia, cumpătarea şi sobrietatea, prostia este asociată cu lăcomia, lenevia, logoreea şi beţia. Eclesiastul vorbeşte despre valoarea înţelepciunii în lumea lui Dumnezeu, a cărei prezenţă este complicată de prezenţa prostiei.

Primul paragraf (9:13-18) foloseşte ilustraţia şi proverbele pentru a sublinia adevărul că înţelepciunea nu este recompensată, deşi oricât de puţină ar fi este mai folositoare decât multă prostie.

Din păcate prostia este dăunătoare chiar şi în cantităţi mici (Ecl. 10:1-4), un adevăr susţinut prin mai multe proverbe. Strofa următoare (Ecl. 10:5-7) foloseşte versificaţia pentru a exprima o constatare cu valoare universală: prostia are mai multă trecere decât înţelepciunea şi, drept urmare, mai multă onoare.

Dacă înţelepciunea ar avea o răsplată, poate că ar tenta pe mai mulţi subiecţi umani să o caute. Înţelepciunea este cu atât mai puţin incitantă cu cât este nevoie de perseverenţă pentru rezultate cât de cât importante (Ecl. 10:8-10). Înţelepciunea este înghiţită de prostie, pentru că aceasta din urmă are un debit incomparabil mai mare decât cea dintâi, iar gazdele sale sunt mai numeroase şi mai încântate a face uz de comorile oferite de ea (Ecl. 10:11-15).

Prostia este asociată imaturităţii, leneviei, distracţiei fără limite şi nesupunerii faţă de autoritate, aşa cum înţelepciunea presupune vârstă matură, hărnicia, sobrietatea şi supunerea faţă de autorităţi (Ecl. 10:16-11:6). Această culegere de proverbe acoperă o largă paletă de adevăruri inspirate din cotidian şi au menirea de a arăta folosul zilnic al înţelepciunii şi să incite la adoptarea ei ca soluţie practică zilnică. Astfel, Eclesiastul atrage atenţia asupra frumuseţii din viaţa dată de Dumnezeu care, în ciuda realităţii morţii, merită trăită şi consumată în limitele spiritualităţii iudaice după cum va sublinia în finalul cărţii.

Prostia şi nebunia sunt întrupate în diverse feluri în relaţiile interumane şi aduc aminte de întruparea firii pământeşti şi a Duhului Sfânt în valori evident contradictorii (Galateni 5:16-26). Pe marginea acestei realităţi se poate construi întreaga spiritualitate creştină, dacă este să ascultăm glasul apostolilor. Lumea a fost creată frumoasă, dar răul o denaturează prin consum excesiv şi lipsa discriminării. Creştinul nu este chemat să renunţe la tot ceea ce Dumnezeu a creat frumos şi bun în lume, ci la excesele care au denaturat creaţia lui Dumnezeu. Nimic nu poate recupera echilibrul şi armonia decât Duhul Sfânt, agentul creaţiei lui Dumnezeu şi al transformării omului întrăinat de Dumnezeu.

Comentarii închise la Cum ştiu că eşti înţelept? Versiunea Eclesiastului.

Din categoria Carte comentată

Examenul de Teologia Vechiului Testament

Considerat un curs de maturitate teologică, în cele mai multe şcoli teologice cursul de Teologia Vechiului Testament se ia în partea a doua studiilor. La ITP acesta se face în semestrul IV (anul II de studii). Prin urmare, aveam anumite temeri legate de capacitatea studenţilor de discuta VT la cel mai înalt nivel de sinteză. Ei bine, temerile mele au fost dovedite lipsite de substanţă când am ajuns la verificarea de sfârşit de curs. Rezultatele bune obţinute de studenţi au demonstrat că planificarea acestui examen în coada sesiunii şi-a meritat aşteptarea.

Examenul scris reprezintă 70% din nota finală la cursul de Teologia VT. Şi de această dată am avut un examen cu cinci secţiuni. Prima propunea identificarea răspunsului corect dintre cele trei variante date (20 itemuri a câte un punct fiecare). A doua secţiune cerea asocierea unor categorii date cu una dintre definiţiile listate (15 itemuri a câte 3 puncte fiecare). Secţiunea a treia oferea 15 afirmaţii a căror valoare de adevăr trebuia identificată (15 itemuri a câte 2 puncte fiecare). La penultima secţiune studentul trebuia să răspundă în scris sub forma unui scurt eseu la una dintre cele două teme date (2o puncte). Ultima secţiune punea înaintea studentului trei cazuri problematice din VT, solicitându-se evaluarea din punct de vedere etic a contribuţiei personajelor (10 puncte fiecare). Din totalul de 145 de puncte, au fost necesare 130 de puncte pentru obţinerea notei maxime.

Dintre cei 27 de studenţi ai anului II, au fost prezenţi la examen 23. Toţi au luat note de 6 (şase) sau mai mari. Am avut plăcerea să pot da chiar şi un 10 (zece). Pe lângă acesta au mai fost nouă note de 9 (nouă), şase note de 8 (opt), şase note de 7 (şapte) şi un 6 (şase).

La subiectul A, punctajul maxim a fost obţinut de Ianăş B. Subiectul B a ridicat cele mai mari probleme, astfel încât Răzvan M. a obţinut cel mai mare punctaj (39/45). Beniamin D. a rezolvat perfect subiectul C. La tema de eseu au fost numeroşi studenţi care s-au calificat pentru punctajul maxim. Se vede că din pricina faptului temele alese au fost dintre cele dezbătute la începutul cursului şi la seminar. Temele de la subiectul E au fost dezbătute coerent, evidenţiindu-se diversele faţete ale problematicii de către Ionuţ E., Marius T. şi Maricel C. Temele acestea merită a fi dezbătute în ocazii ulterioare pe acest blog.

De notat ca la temele de seminar care reprezintă 30% din nota finală s-au scăzut din fiecare lucrare 0.1 puncte pentru întârziere, 0.1 puncte pentru probleme de ortografie şi punctuaţie, 0.1 puncte pentru un aspect neîngrijit al lucrării, o.1 puncte pentru o pregătire superficială a temei. Studenţii vor fi anunţaţi individual prin email de rezultatele finale obţinute.

Comentarii închise la Examenul de Teologia Vechiului Testament

Din categoria Etica Vechiului Testament

Învăţături noi şi vechi

picture-14picture-22picture-31picture-42picture-5picture-6
 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Vineri şi sâmbătă (24-25 aprilie a.c.) am avut oportunitatea şi plăcerea în egală măsură de a petrece 12 ore de studiu împreună cu un grup de adulţi tineri în jurul temei Teologiei Vechiului Testament. Invitaţia  şi organizarea evenimentului a fost făcută de conducerea bisericii Eclesia din Cluj-Napoca. Noutatea cea mai mare a constat în faptul că, pentru prima dată după mult timp, am întâlnit un grup de bărbaţi dornici să asculte învăţătura VT şi care au revenit după pauze întotdeauna proaspeţi şi cu voinţa înflăcărată. Aici voi începe să postez materialele în format PPT care au stat la baza dezbaterilor noastre din aceste zile.

01_presupozitii1

02_vtinnt1

03_centrutvt_leg

03b_centrutvt_dragoste

04_centrutvt_imparatirea

05_dumnezeu_imagini-publice

Trebuie să evidenţiez tratamentul regesc de care am avut parte pe parcursul acestor zile. Mă rog ca Dumnezeu să le răsplătească fraţilor care mi-au dat oportunitatea de a regăsi în sacrificiul lor pe Dumnezeu cel generos pe care îl cunoaştem ca Tată.

Comentarii închise la Învăţături noi şi vechi

Din categoria Teologia Vechiului Testament