Revizuirea versiunii Cornilescu 1924 a început (update)

În pregătirea centenarului versiunii Dumitru Cornilescu 1924, British and Foreign Bible Society (BFBS) și mandatara românească a acestei instituții – Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) – au demarat proiectul de revizuire a versiunii. În prima fază, colectivul de revizori vor trebui să compare traducerea în românește cu manuscrisul ebraic pentru Vechiul Testament și cu cel grecesc pentru Noul Testament, corectând ceea ce se îndepărtează de sensul original așa cum îl înțeleg astăzi în lumina resurselor existente. Deși se va caută păstrarea idiomului cornilescian, aceasta nu înseamnă că unele regionalisme și arhaisme ieșite din uz nu vor fi înlocuite. Sunt vizate și niște îmbunătățiri pe care Cornilescu nu a avut timp să le realizeze, sau BFBS nu i-a dat acceptul să le implementeze pe motiv că audiența românească era încă în faza de alfabetizare biblică la începutul sec. XX. Avem motive să credem că o sută de ani mai târziu românii au depășit acea fază și putem spera ca ediția revizuită a lui Cornilescu să facă saltul spre noul veac. Sunt convins că însuși Cornilescu nici măcar nu a visat la oportunitățile care sunt disponibile astăzi pentru o asemenea întreprindere, așa cum nici nu și-a imaginat ca un colectiv de savanți să ajungă a-i revizui lucrarea la un secol de la publicarea ei prin BFBS.

Inițial SBIR a contactat persoane competente din trei instituții de învățământ superior din România: Institutul Teologic Adventist Cernica, Universitatea Emanuel din Oradea și Institutul Teologic Penticostal din București, cu intenția ca fiecare dintre cultele Adventist, Baptist și Penticostal să aibă câte trei reprezentanți în acest proiect. Persoanele nominalizate de la Oradea au declinat invitația. Au fost invitate altele două în locul lor astfel încât lista arată în felul următor: Florin Lăiu (VT), Florin Moț (NT) și Daniel Olariu  (VT) de la adventiști, Radu Gheorghiță (NT), Gelu Păcurar (VT) și Silviu Tatu (VT) de la baptiști, Emanuel Conțac (VT și NT), Romulus Ganes (VT) și Ciprian Terinte (NT) de la penticostali. S-au format echipe mixte de câte două persoane și le-au fost alocate cărțile din VT și NT.

Asemenea lui Cornilescu, trebuie să ne achităm de datorie la deplina noastră capacitate, lăsând contemporanilor și posterității să-i discearnă valoarea și să scrie istoria. Oricum, ceea ce contează în ultimă instanță este „cartea de aducere aminte” pe care o scriu funcționarii cerului.

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Deuteronom

Cu Deuteronomul încheiem studiul cărților lui Moise și a primelor 215 pagini ale VT și ale întregii Biblii în ediția din 1921 a versiunii Cornilescu. Ediția din 1923 va avea nevoie de 232 p. pentru a prezenta același material, care a fost îmbogățit cu trimiteri și a fost dispus pe două coloane, fiecare verset începând cu un rând nou. Aceste peste 200 de pagini parcurse reprezintă aproximativ un sfert din VT și aproximativ 19% din toată Biblia. Așadar concluziile noastre pe întreg Pentateuhul ar putea indica direcții pe care Cornilescu le-a urmat în realizarea proiectului său.

Pentru început trebuie să observăm că în Deuteronom munca de corectare a primei ediții este mai slab reprezentată decât în celelalte cărți biblice de la începutul Bibliei. Media schimbărilor realizate de Cornilescu este de o corectură la două capitole. Multe corecturi ar fi putut fi făcute, dar au rămas necorectate. De exemple termenul „pietre” se întâlnește și ca „petre” (Deut. 8:9), termenul „roade” apare și sub forma „roduri” (Deut. 16:15; 26:2, 10, 12; 33:15), termenul „înșățișeri” (Deut. 4:25), „îndreptul” (Deut. 4:25), „vre o” (Deut. 26:14).

Afară de patru note de subsol, la care Cornilescu renunță cu totul în ediția din 1924 (2:9; 24:6; 33:8, 9) și patru erori tipografice îndreptate (7:7; 9:1; 22:9; 28:38), mai există doar 10 situații în care Cornilescu a intervenit. Dintre cele mai importante menționăm următoarele patru: „orice poruncește Domnul” (Deut. 8:3) devine în ediția din 1924: „orice lucru care iese din gura Domnului”; „tot ce aveau” (Deut. 11:6) devine „orice făptură”; „nu s-a așezat încă în ea” (Deut. 20:5) devine „a sfințit”; „murdăriile” (Deut. 23:13) devine „ceea ce a ieșit din tine”. Variantele secundare sunt mai apropiate de varianta literală.

Ca observații generale privitoare la munca depusă de Cornilescu asupra ediției din 1921 pentru a o pregăti de publicare de către Societatea Biblică Britanică (SBB) în 1924 se pot aminti următoarele:

(1) Cornilescu a făcut tranziția de la un sistem fonetic vechi la unul nou, dar procesul nu este desăvârșit.

(2) Cornilescu a încercat să producă o versiune accesibilă maselor largi, mai puțin educate. În ciuda străduințelor de a actualiza limbajul, s-au păstrat numeroase arhaisme, regionalisme și forme populare împreună cu formele lor mai curente sau mai elevate.

(3) Cerința impusă de SBB de a renunța la notele de subsol și de a oferi un text fără adăugiri nu a fost respectată coerent: unele note de subsol au dispărut cu totul, altele au apărut ca transformări ale informațiilor dintre paranteze, incluse inițial în text (mai ales în Gen. 9 – 26).

(4) Cerința impusă de SBB de renunțare la perifraze a fost urmărită în parte, multe altele fiind preluate în ediția a doua.

(5) Corectura erorilor tipografice a fost făcută de o manieră imperfectă. Multe au fost pierdute și alte erori noi au fost făcute.

(6) Erorile corectate, atât calitativ cât și cantitativ, trădează o perioadă scurtă de timp avută la dispoziție de Cornilescu pentru pregătirea de tipar a noii ediții și o muncă realizată fără sprijinul unei echipe.

(7) Ediția a doua (1924) reproduce ediția din 1921. Dacă ar fi să luăm în calcul corecturile făcute în cele aproximativ 180 de versete din Pentateuh ca tot atâtea versete noi, raportate la cele 5845 versete ale Petateuhului, după socoteala masoreților, atunci ediția din 1924 este nouă doar în raport de cel mult 3%.

 

Cât a prelucrat Cornilescu ediția din 1921 pentru a fi publicată ca ediția SBB din 1924: Exodul

În acest articol voi căuta să identific modul în care a înțeles Cornilescu să transpună în practică cerințele SBB precizate în Reguli pentru traducători și aduse la cunoștința sa de Kilgour atunci când a pregătit cartea Exodul. Pentru aceasta am comparat ediția din 1921 a versiunii Cornilescu cu forma textului din 1935, cea mai veche a ediției din 1924 pe care am găsit-o.

Ediția din 1924 păstrează intertitlurile ediției din 1921, dar nu și puținele titluri de secțiuni mari: Poporul lui Israel în Egipt (la începutul cărții) și Poporul lui Israel în pustie (înainte de 15:22). Se introduce scrierea pe două coloane și se adaugă trimiteri la cele mai multe versete. Se renunță la împărțirea pe paragrafe și se preferă începerea fiecărui verset  cu rând nou, numerotat la început de rând. Textul din 1921 acoperea 44 de pagini, dar în varianta pe două coloane și cu trimiteri textul ajunge la peste 48 de pagini.

Ca și în cazul Genezei, și în Exod primele câteva capitole sunt prelucrate mai mult decât cele care au rămas. De data aceasta în primele trei capitole am identificat 36 de schimbări, iar în celelalte 37 de capitole doar 41 de schimbări. Media corecturilor făcute în primele trei capitole este de 12 / capitol, iar în capitolele 4-40 media corecturilor este de 1,1 / capitol. În 35 de capitole din cele 40 ale Exodului apar trei sau mai puține schimbări, iar 14 capitole dintre acestea au fost preluate fără nicio schimbare. Este clar că primele trei capitole au fost supuse unui scrutin mai atent, fie de Cornilescu însuși, fie de colaboratorii SBB care au făcut observații pe text. Constatăm că se repetă practica de a acorda atenție mai mare lucrării de revizuire în primele capitole  ale cărților biblice.

Observ că unii termeni au fost păstrați cu două forme, deși una dintre ele trebuia corectată în ediția din 1924: „cinci zeci” (Ex. 18:21; 38:12), dar și „cincizeci” (Ex. 18:25; 38:13); „coturi” (Ex. 25:10), dar și „coți” (Ex. 25:23); „miază noapte” (Ex. 26:20, 35; 27:11), dar și miazănoapte (36:25); „în spre” (Ex. 38:11), dar și „înspre” (v. 12, 13); „fie care” (Ex. 30:10), dar și „fiecare” (30:7, 12).

La capitolul parafraze nu pot fi incluse decât două corecturi în Exod: (1) „Dumnezeu a făcut să le meargă bine casele, dîndu-le belșug de copii” (Ex. 1:21) este abreviată în ediția din 1924 ca „Dumnezeu le-a făcut case”, după cum spune originalul ebraic; (2) „să nu te închini aruncîndu-te cu fața la pămînt” (Ex. 23:24), apare ca „să nu te închini înaintea” în ediția din 1924. Pe lângă adăugarea la note de subsol a informațiilor care au apărut în text între paranteze în ediția 1921, Cornilescu schimbă expresia „a da țîță” cu „a alăpta” (Ex. 2:7-9), deși în restul Bibliei a păstrat arhaismul acesta, schimbă „daraveră” cu „pricină” (Ex. 18:16-25; 22:9) și schimbă expresia „între cele două seri” cu „seara” (29:28-41; 30:8).

Mai trebuie semnalat că textul din 7:26-29 în ediția din 1921 este marcat la locul unde trebuia să fie, ca 8:1-4, de unde și schimbările determinate în numerotarea versetelor din capitolul 8. În plus în Exod 11:10 apare propoziția „Domnul a împietrit inima lui Faraon” care lipsise în ediția anterioară.

Nu este exclus ca modificările executate de Cornilescu să fi fost semnalate punctual și / sau să fi fost realizate la o recitire mai atentă a primelor trei capitole ale cărții.

(Va urma)