Nu distrugeți lucrarea lui Dumnezeu de dragul … unui vaccin!

Anul de pandemie ne-a oferit oportunitatea să stăm mai mult pe acasă și să interacționăm unii cu alții mai mult virtual decât fizic, petrecând mai mult timp pe calculator, pe telefonul inteligent sau pe tabletă. Unii au stat pe canale de televiziune și jocuri. Alții, s-au îmbogățit cultural urmărind evenimente culturale transmise online (spectacole, lansări de carte etc) ori cursuri pentru dezvoltarea profesională. Unii au lucrat de acasă, alții s-au mobilizat la vot ori la demonstrații și au votat prin intermediul tehnologiei. În fine, cu toții ne-am informat de pe internet cu privire la situația pandemiei, pericolele și soluțiile propuse. Nu doresc să amintesc aici posibilitățile virtuale pe care au continuat să le aibă la îndemână infractorii deoarece nu sunt la curent cu asemenea practici și nici n-aș dori să dau idei cuiva. Constatăm că și în timpul pandemiei au rămas valabile aceleași tendințe cunoscute și până la începerea ei: cel stricat folosește orice mijloace și orice tehnică să se strice și mai mult, iar cel curat știe să folosească tehnica pentru a se păstra curat. La mijloc există o diversitate de opțiuni pentru cei care oscilează între extreme.

Cu siguranță știm cu toții rugăciunea Domnului Isus: „Nu te rog să-i iei din lume, ci să-i păzești de Cel Rău” (Ioan 17:15). Condiția Bisericii lui Cristos este una sub asediu constant din partea Celui Rău și a agenților săi. Chiar dacă avem garantată rugăciunea și sprijinul Domnului, creștinii (plural!) sunt chemați să fie permanent în gardă, complet echipați, ca o unitate impenetrabilă și indestructibilă, ca o legiune romană de altădată (Ef. 6:10-20). De notat că singura armă ofensivă din tabloul paulin este Cuvântul lui Dumnezeu, invocată și de autorul Epistolei către evrei pentru pacificarea Canaanului spiritual de către credincioși după convertire, nu după moarte (Evrei 4:1-13, mai ales v. 12-13). Revenind la analogia legiunii romane, Pavel mai menționează rugăciunea care pare să nu se potrivească în tabloul echipamentului militar, dar despre care se poate sugera că îi leagă pe toți soldații între ei și împreună cu comandantul lor căzut prizonier (apostolul). Cu alte cuvinte, rugăciunea ar putea fi asociată cu starea de alertă în care toți soldații trebuie să stea în condiții de război deschis. Același Apostol Pavel mai dădea și sfatul „Feriți-vă de orice se pare rău!” când scria bisericii din Tesalonica. Dacă este luat în considerare contextul apropiat, îndemnul acesta urmează după „Nu dispreţuiţi prorociile, ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun” (1Tes 5:20-21). Așadar are a face cu exercitarea discernământului spiritual pentru a deosebi mesajul care provine de la Dumnezeu de mesajul zămislit de oameni și prezentat ca și cum ar proveni de la Dumnezeu.

Așa se întâmplă și în zilele noastre când creștinii s-au împărțit în tabere ce se pretind bine informate și din care se aruncă unii spre alții cu versete din apocalipse, anateme și calificative. Oare ce ar zice Cristos privind la jocul nostru mărunt de oameni lumești? Adevărul este că ne străduim degeaba să săpăm după niște texte transparent relevante pe subiectul contribuției medicinei în viața credinciosului, deoarece așa ceva nu exista pe vremea când a fost scrisă Biblia, cel puțin nu la nivelul despre care vorbim noi astăzi: chirurgie non-invazivă, transplant de organe, transfuzie de sânge, vaccinuri, medicamente administrate pe cale parenterală, investigații complicate. În antichitate oamenii mureau din pricina consecințelor naturale ale unei carii netratate și durata medie de viață ajunsese la 30 de ani. Nu degeaba spunea Moise că cei mai tari trăiau 70-80 de ani (Ps 90:10). Desigur el însuși și fratele său Aaron erau excepții. Adeseori citim acest Psalm de parcă autorul a fost contemporanul nostru. Iată-ne în sfârșit ajunși acolo cu media de viață! Trebuie să ne simțim vinovați că am intervenit în planul lui Dumnezeu prelungindu-ne cu ajutorul igienei și a medicinei durata medie de viață? Așa stând lucrurile trebuie să căutăm cu mai multă atenție după principii pe care să le aplicăm vizavi de tratamentul perfuzabil, transfuzie și vaccin. Poate că îmi voi face timp și de așa ceva.

Deocamdată să rămânem la ceea ce știm cu siguranță. Disprețuind pe acela pentru care a murit Cristos și numindu-l într-un fel sau altul nu numai că ne facem reclamă proastă înaintea lumii, dar ne și osândim înaintea Domnului (Matei 5:21-22). Răstălmăcind Sfintele Scripturi și popularizând teorii desprinse din ele nu numai că ne facem reclamă proastă înaintea lumii, dar ne și atragem o judecată aspră din partea Domnului (Iacov 3:1). Ar trebui să ne exercităm discernământul și să nu mai alergăm după oameni care din neveghere ori din mândrie au ajuns să pretindă că au înțeles voia Domnului și se dovedește că nu a fost așa ci sunt profeți mincinoși. Până la urmă, în orice lucru în care Scriptura nu s-a pronunțat explicit se aplică ce ne învăța Apostolul Pavel cu privire la mâncăruri și sărbători în Romani 14. Pe vremea lui creștinii evrei erau în conflict cu creștinii neevrei pe aceste subiecte. Astăzi subiectul este altul. Unii s-ar grăbi să constate că mâncarea despre care vorbește Pavel nu are nimic în comun cu chestiunea vaccinului din zilele noastre, pe motiv că hrana este naturală, iar vaccinul este artificial; hrana este preluată prin aparatul digestiv, iar vaccinul este administrat intramuscular. Atenție, Pavel nu vorbește despre mâncare în maniera trivială în care a ajuns considerat în secularism! Atunci, dieta era aleasă pe baza unor principii extrase din Scripturi ca manifestare a devoțiunii față de Dumnezeu și a spiritualității îmbrățișate de cel credincios. De partea noastră, mâncarea noastră nu mai este atât de pură pe cât și-o imaginează sau și-o doresc unii dintre noi: sămânța este controlată genetic, plantele și roadele lor sunt stropite cu multe substanțe artificiale care le ajută creșterea și le protejează de dăunători, roadele sunt protejate prin alte substanțe artificiale să reziste mai mult timp. Până și produsele ecologice nu înseamnă neapărat că nu sunt stropite, ci doar că sunt stropite de mai puține ori. Peste toate, reacția antivaccin de acum este exagerată deoarece deja mulți dintre noi am început vaccinarea în copilărie și avem multe rubrici în fișa de vaccinare, iar misionarii creștini acceptă fără crâcnire vaccinarea, deși este pusă ca o condiție obligatorie pentru intrarea în țările tropicale sau ecuatoriale. Ceea ce unora le pare a fi alb sau negru nu este defel așa. Vă las în compania Apostolului, ca să vă împrospătați cuvintele lui din Romani 14 (NTR3):

¹ Primiţi-i bine între voi pe cei care sunt slabi în credinţă, fără a purta dispute! ² Unul crede că poate să mănânce orice, pe când cel slab mănâncă doar legume. ³ Cel ce mănâncă orice să nu-l dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă orice, iar cel ce nu mănâncă orice să nu-l condamne pe cel ce mănâncă, pentru că Dumnezeu l-a primit. ⁴ Cine eşti tu să-l condamni pe slujitorul altuia?! Dacă stă sau cade, îl priveşte pe stăpânul său! Însă el va sta, pentru că Domnul îl poate face să stea. ⁵ Unul crede că o zi este mai bună decât alta, iar altul le consideră pe toate la fel. Fiecare trebuie să fie pe deplin convins în gândirea sa. ⁶ Cel ce respectă o anumită zi, pentru Domnul o respectă. Cel ce mănâncă orice, pentru Domnul mănâncă, întrucât el Îi mulţumeşte lui Dumnezeu, iar cel ce nu mănâncă orice, pentru Domnul nu mănâncă şi Îi mulţumeşte şi el lui Dumnezeu. ⁷ Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru el însuşi şi nimeni dintre noi nu moare pentru el însuşi: ⁸ dacă trăim, pentru Domnul trăim, iar dacă murim, pentru Domnul murim. Astfel, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului. ⁹ Pentru acest scop a murit şi a înviat Cristos: ca să poată fi Domn şi al celor morţi, şi al celor vii. ¹⁰ Aşadar, de ce-l condamni pe fratele tău? Sau de ce-l dispreţuieşti pe fratele tău? Căci toţi vom sta înaintea tronului de judecată al lui Dumnezeu. ¹¹ Pentru că este scris:

„Viu sunt Eu, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea
    şi orice limbă Îl va mărturisi pe Dumnezeu!“

¹² Deci fiecare dintre noi va da socoteală despre sine însuşi înaintea lui Dumnezeu.

¹³ Aşadar, să nu ne mai judecăm unii pe alţii, ci, mai degrabă, judecaţi ca nu cumva să puneţi fratelui vostru o piatră de poticnire sau o pricină de cădere. ¹⁴ Ştiu şi sunt convins în Domnul Isus că nici un lucru nu este necurat în sine, însă dacă cineva consideră un lucru ca fiind necurat, atunci pentru el este necurat. ¹⁵ Dacă fratele tău este întristat din cauza a ceea ce mănânci, atunci tu nu mai trăieşti în dragoste. Nu-l nimici, prin ceea ce mănânci, pe cel pentru care a murit Cristos! ¹⁶ Nu lăsaţi ca binele vostru să fie vorbit de rău! ¹⁷ Căci Împărăţia lui Dumnezeu nu este nici mâncare, nici băutură, ci dreptate, pace şi bucurie în Duhul Sfânt. ¹⁸ Cel care-L slujeşte astfel pe Cristos Îi este plăcut lui Dumnezeu şi este respectat de oameni. ¹⁹ Aşadar, să urmărim lucrurile care aduc pacea şi cele prin care ne zidim unii pe alţii! ²⁰ Nu distrugeţi lucrarea lui Dumnezeu de dragul unei mâncări! Într-adevăr, toate lucrurile sunt curate, însă este rău pentru un om să mănânce ceva care pe celălalt l-ar face să cadă. ²¹ Este bine să nu mănânci carne sau să nu bei vin sau orice altceva care pe fratele tău l-ar face să cadă. ²² Aşadar, încredinţarea pe care o ai, păstreaz-o pentru tine înaintea lui Dumnezeu. Ferice de omul care nu se condamnă din cauza a ceea ce el consideră ca fiind bun! ²³ Însă omul care are îndoieli este condamnat dacă mănâncă, pentru că n-o face din convingere. Orice lucru care nu vine din convingere este păcat.