„Baal devarim”

„Prezbiterilor le-a zis: „Așteptați-ne aici până ne vom întoarce la voi. Iată, Aaron și Hur sunt cu voi. Cel ce este preocupat de sentințele [primite] să-i caute” (Ex. 24:14).

Versiunile antice traduc astfel: „cine are o dispută” (Pentateuhul Samaritean), „cine are o cauză” (Syriacă), „dacă cineva are vreo pricină de judecată” (Septuaginta), „dacă se naște vreo întrebare” (Vulgata). Alte ediții și versiuni românești redau astfel: „oricine va avea certe” (Biblia de la Iași), „de se va întâmpla cuiva judecată” (Sinodală 1914), „dacă va avea cineva o neînțelegere” (VDC), „de va avea cineva pricină” (Sinodală 1988) „dacă va avea cineva vreo neînțelegere” (NTR 2007), „cine are pricini” (BTE). În limba engleză se pot găsi variantele: „whoever has a dispute” (NRSV), „whoever has matters of dispute” (NET), „whosoever has matters” (Alter), „if there are any problems” (Peterson).

Expresia subliniată este în ebraică ba‛al dᵉḇārīm, adică literal „stăpânul cuvintelor”. Expresia apare doar aici în Biblia ebraică, așa că nu avem un alt context unde să verificăm sensul ei. Termenul ebraic dāḇār are multe sensuri: cuvânt, discurs, chestiune, lucru, obiect, problemă, promisiune, poruncă, cronică. La rândul său, genitivul cunoaște și el multe interpretări: subiectiv, obiectiv, partitiv, al numelui, al genului, al speciei, al măsurii, al materiei, al atributului sau al scopului.

Cu privire la interpretarea genitivului, alegerea oscilează între genitivul subiectiv și cel obiectiv. Termenul ba‛al mai este folosit în relație genitivală și cu alte substantive. Când se spune despre arcași că sunt „stăpânii săgeților” (Gn 49:23), despre cavaleri că sunt „stăpânii carelor” (2Sm 1:6), sau despre călăreți că sunt „stăpânii cailor” (2Sm 1:6) înseamnă că substantivul la genitiv (nomen rectum) se află sub controlul primului substantiv (nomen regens), adică vorbim de un genitiv obiectiv și putem traduce „stăpâni de cai, stăpâni de care, stăpâni de săgeți”, unde „stăpân” are sensul de om cu îndemânare în manevrarea acestora.

Descrierea caracterului unor persoane poate fi realizată cu ajutorul unei expresii similare: „stăpânul mâniei” este un individ mânios, „stăpânul distrugerii” este un distrugător, „stăpânul intrigilor” este un uneltitor. Acestea pot fi considerate genitive subiective deoarece substantivul la genitiv (nomen rectum) specifică posesorul primului substantiv (nomen regens), adică omul respectiv este controlat de mânie, de preocuparea pentru distrugere, respectiv pentru uneltire. Genitivul din expresiile „stăpânul judecății mele” (Is 50:8) și „stăpânul creditului” (Dt 15:2) pot fi considerate tot genitive obiective.

Expresia „stăpânul visurilor” (Gn 37:19) folosită cu privire la Iosif pare ambiguă. Dacă fiii lui Iacov recunosc în Iacov un specialist în interpretarea visurilor atunci avem un genitiv obiectiv. Chiar dacă ar fi folosit expresia cu acest sens, fiii lui Iacov ar fi presupus ironia, dat fiind comportamentul lor față de voia lui Dumnezeu revelată prin aceste visuri. Însă dacă fiii lui Iacov au folosit expresia pentru a înțelege că Iosif era preocupat de visuri, atunci genitivul este subiectiv.

În contextul din Exod 24:14, Moise își delegă responsabilitățile către Aaron și Hur, și se presupune că ar fi vorba despre cele judiciare care necesitau arbitraj, adică nu au fost rezolvate în forurile inferioare cu ajutorul judecătorilor peste zece, peste cincizeci, peste o sută și peste o mie de oameni (Ex 18:21-22). Aaron și Hur nu puteau fi asaltați de oameni din popor cu tot felul de cauze mărunte. Drept urmare cel mai natural sens al expresiei ba‛al dᵉḇārīm ar fi acela că omul respectiv este preocupat de sentințele primite care îi sunt defavorabile.

Între contemporanii noștri se folosește expresia „Are cuvintele la el”, pentru a descrie dibăcia cuiva de a vorbi în public. Altfel spus „Nu e în criză de cuvinte”. Această expresie s-ar potrivi celei ebraice discutate mai sus („Stăpânul cuvintelor”) dacă ar fi înțeleasă ca genitiv obiectiv. Dacă „stăpânul cuvintelor” nu este nimic altceva decât un om preocupat de cuvintele spuse despre el (sensul subiectiv) omul a pierdut de fapt controlul asupra sa și alunecă pe toboganul care conduce la depresie. Dacă un om este preocupat de sentințele pronunțate cu privire la el, atunci să-și caute dreptatea în forurile legitime. Evreii și-au înființat tribunale religioase (ce există și astăzi) pentru a-și rezolva problemele din comunitatea lor. Pavel sugerează creștinilor să facă același lucru și mai bine să sufere pabuga decât să ceară medierea păgânilor pentru problemele din comunitatea lor (1Cor 6:1-8). Avertismentul este sever: „Nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu?” (6:9) Acesta se referă atât la partea vătămătoare cât și la creștinul înțelept care judecă și emite o sentință nedreaptă.